Clujul va avea o „centură de nord”! Alin Tișe: Legătura spre Topa Mică „va deveni practic o centură” pentru traficul care traversează Clujul!

Consiliul Județean Cluj a ajuns la etapa semnării contractelor pentru modernizarea a două drumuri județene considerate strategice: DJ 170B Topa Mică – Așchileu Mic și DJ 103K Căpușu Mare – Râșca – Beliș. Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a anunțat luni, 31 august, că amplasamentul pentru primul obiectiv a fost deja predat, iar lucrările urmează să înceapă. Miza cea mai mare este legătura din zona Topa Mică, despre care Tișe susține că poate devia o parte importantă a traficului de tranzit venit din nordul țării și din Moldova înainte ca acesta să mai intre în Cluj-Napoca. Cel de-al doilea proiect, în lungime de aproape 29 de kilometri, vizează modernizarea accesului prin Râșca spre Beliș, una dintre principalele zone turistice montane ale județului. Valoarea estimată cumulată a celor două loturi la lansarea procedurii a fost de aproape 210 milioane de lei, fără TVA.

După o procedură de licitație care s-a prelungit inclusiv din cauza contestațiilor, două dintre cele mai importante proiecte rutiere ale Consiliului Județean Cluj trec în etapa lucrărilor.

Alin Tișe a prezentat situația celor două investiții în ședința de luni, 31 august, a Consiliului Județean, insistând în special asupra efectelor pe care noua conexiune spre Topa Mică le-ar putea avea asupra traficului din Cluj-Napoca și din zona metropolitană: „Aș vrea doar să vă spun, probabil că ați și văzut, dar să vă informez că săptămâna trecută am reușit, după licitație destul de lungă, dar, în fine, mult mai scurtă decât la alte instituții, totuși, să ajungem la semnarea contractului pentru cele două drumuri județene”, a declarat Alin Tișe.

DJ 170B Topa Mică – Așchileu Mic, piesă dintr-o rută alternativă spre autostradă

Primul proiect privește DJ 170B Topa Mică – Așchileu Mic, cu o lungime de 5,847 kilometri. La lansarea licitației, valoarea estimată pentru acest lot era de 46,89 milioane de lei, fără TVA.

Privit separat, tronsonul are mai puțin de șase kilometri. Importanța sa vine însă din integrarea într-o rută mai amplă prin nordul zonei metropolitane, care ar trebui să faciliteze conexiunea dintre Răscruci și Topa Mică și, mai departe, accesul la Autostrada Transilvania.

Tișe consideră că această legătură poate schimba inclusiv traseul unei părți din traficul care vine spre Cluj dinspre Dej: „Respectiv Topa Mică, Așchileu, care este un drum care va lega Așchileu practic de Topa Mică și de autostradă. De ce sunt importante? La Topa este un nod de autostradă care practic va permite nu numai clujenilor din partea de nord, nord-vest, nord-est a județului, gândiți-vă că tot ce vine dinspre Dej, și dorește Dej, însemnând Maramureș, Satu Mare, Bistrița… Toți cei care vin din partea asta și doresc să ajungă, să treacă granița să se ducă spre vest – astăzi vin prin Răscruci, Apahida, Cluj-Napoca, Baciu în cel mai fericit caz, dacă nu Florești sau Baciu și se duc spre Oradea”, a explicat președintele CJ Cluj.

Tișe: „Toate aceste mașini vor folosi altă rută”

Strategia administrației județene este ca traficul de tranzit să poată părăsi actuala axă spre Cluj-Napoca încă din zona Răscruci și să se îndrepte spre Topa Mică.

În acest scenariu, o parte dintre vehiculele care nu au Cluj-Napoca drept destinație nu ar mai trebui să traverseze Apahida, municipiul și apoi Baciu sau Florești pentru a continua deplasarea spre vest: „După ce noi vom face acest drum în Topa Mică, toate aceste mașini care vin vor folosi altă rută și se vor duce direct din Răscruci și vor ieși la Topa Mică pe autostradă. Asta înseamnă enorm de mult pentru municipiul Cluj-Napoca și pentru cetățeni, de fapt, pentru că gândiți-vă că distanța dintre Răscruci și Baciu, dacă te duci, este vreo 60 de kilometri, pe care tu îi transformi în 20 de kilometri, pentru că de la Răscruci la Topa sunt doar 20 de kilometri”, a spus Tișe.

Afirmațiile privind distanțele și viitoarele fluxuri de trafic reprezintă estimările prezentate de președintele CJ. Efectul efectiv asupra circulației va putea fi măsurat după finalizarea și deschiderea întregii conexiuni rutiere.

„Va deveni practic o centură, cred că cea mai importantă a orașului”

Pentru Tișe, miza proiectului depășește modernizarea unui drum județean.

Șeful CJ Cluj vorbește despre o rută cu rol de variantă ocolitoare pentru traficul de tranzit, idee pe care administrația județeană o promovează de mai mult timp. Încă din februarie 2025, CJ descria proiectul drept o „mini-centură și variantă ocolitoare a municipiului Cluj-Napoca”.

„Sau pentru cei care vor să meargă și se duc spre Gilău, gândiți-vă ce înseamnă să traversezi Apahida, Cluj-Napoca, Florești, Gilău și să te urci pe autostradă. Deci tot traficul… Deci acest drum pe care noi îl facem va deveni practic o centură, cred că cea mai importantă a orașului pentru tot traficul care vine, a județului pentru tot traficul care vine dinspre județele de nord, dar și din Moldova”, a declarat Alin Tișe.

Trebuie însă făcută o distincție: drumul județean nu este centura metropolitană propriu-zisă a Clujului. Termenul de „centură” este folosit de Tișe pentru a descrie funcția de ocolire pe care ar putea să o aibă ruta pentru o parte a traficului de tranzit.

Traficul din Moldova spre vest, o altă categorie vizată

În calculele administrației județene intră și traficul care ajunge în Transilvania din Moldova prin Bistrița și se îndreaptă apoi spre vestul țării sau spre frontieră: „Pentru că cei care vin prin Bistrița, de exemplu, din Moldova și vin spre Cluj și vor să ajungă la graniță, se vor urca de la Răscruci și vor merge la Topa. Și atunci practic tot traficul de tranzit venit din nordul țării, nord-vestul României, dar și din Moldova care intră în oraș pe ruta Dej-Cluj va fi mutat pe acest drum”, a afirmat Tișe.

Dacă scenariul se confirmă, beneficiul pentru Cluj-Napoca ar consta nu doar în reducerea numărului de kilometri parcurși de șoferii aflați în tranzit, ci mai ales în scoaterea unei părți dintre aceste vehicule de pe arterele metropolitane deja foarte solicitate.

Tișe speră ca varianta să fie funcțională anul viitor

Președintele Consiliului Județean și-a exprimat speranța ca legătura să poată fi finalizată anul viitor: „Mă bucur că am ajuns la faza de semnare de contract și eu sper anul viitor să avem deja varianta asta finalizată”, a declarat Alin Tișe.

Potrivit documentației publicate anterior de CJ Cluj, termenul contractual maxim prevăzut pentru execuția lucrărilor la DJ 170B este de 22 de luni. Prin urmare, ținta indicată de Tișe pentru anul viitor este una mai ambițioasă decât durata maximă permisă prin contract.

În ceea ce privește stadiul administrativ, Tișe a anunțat că lucrurile sunt deja tranșate: „E semnat contractul, am predat amplasamentul și încep lucrările.”

Al doilea mare șantier: aproape 29 de kilometri între Căpușu Mare, Râșca și Beliș

Cel de-al doilea proiect are o cu totul altă miză.

Este vorba despre DJ 103K Căpușu Mare – Râșca – Beliș, pentru care lotul scos la licitație are o lungime de 28,655 kilometri. Valoarea estimată a contractului a fost de aproximativ 163,03 milioane de lei, fără TVA.

Drumul este important atât pentru locuitorii comunelor din zonă, cât și pentru accesul turistic către Beliș-Fântânele și Munții Apuseni.

Tișe spune că și pentru acest lot contractul este semnat, după soluționarea contestației din procedura de achiziție:

„Al doilea drum, la fel semnat contractul, săptămâna viitoare, după contestarea licitației, este drumul care se va moderniza integral, de la Dângău, de jos, din Căpuș, Dângău înspre Râșca, sus Râșca, mai departe până în Beliș. Deci drumul pe care circulați dumneavoastră astăzi.”

Tișe: „Va fi un drum modernizat, la fel cum este cel de la Gilău spre Mărișel”

Pentru locuitorii din Râșca și Beliș, efectul investiției va fi unul direct: refacerea în profunzime a infrastructurii rutiere pe aproape 29 de kilometri: „Va fi un drum modernizat, la fel cum este cel de la Gilău spre Mărișel, pe finanțare europeană, ambele drumuri. Am semnat contractul și aici și încep lucrările în această perioadă”, a precizat președintele Consiliului Județean.

Pentru DJ 103K, durata maximă prevăzută pentru execuție este de 27 de luni.

Înainte de ajungerea la această etapă, Consiliul Județean a trebuit să deruleze și procedurile necesare pentru terenurile afectate de investiție. În noiembrie 2025 a fost declanșată procedura de expropriere, iar în decembrie CJ a emis decizia de expropriere pentru imobilele private situate pe coridorul proiectului.

Nu va fi vorba doar despre un nou strat de asfalt

Cele două proiecte prevăd intervenții mult mai ample decât asfaltarea suprafeței existente.

Conform documentației Consiliului Județean, modernizarea se va face în profunzime, de la fundația drumurilor până la stratul final de uzură din beton asfaltic.

Proiectele includ parcări, stații de autobuz, trotuare, șanțuri și rigole betonate, accese către proprietăți și drumuri laterale, precum și poduri și podețe noi.

Sunt prevăzute inclusiv stâlpi de iluminat alimentați cu panouri fotovoltaice, ecoducte pentru animale, ziduri de sprijin din gabioane, parapeți de siguranță, marcaje și indicatoare rutiere.

În cazul DJ 103K, documentația tehnică prevede o platformă rutieră de opt metri, cu două benzi de circulație de câte trei metri și acostamente.

Aproape 210 milioane de lei, valoarea estimată a celor două loturi

La momentul lansării procedurii de achiziție, valoarea estimată cumulată a contractului pentru cele două loturi era de 209.928.595,64 lei fără TVA.

Din această sumă, aproximativ 46,9 milioane de lei fără TVA reveneau lotului Topa Mică – Așchileu Mic, iar aproximativ 163 de milioane de lei lotului Râșca – Beliș.

Finanțarea proiectelor este asigurată din fonduri europene nerambursabile și din bugetul Consiliului Județean Cluj. Contractul de finanțare europeană pentru cele două obiective fusese anunțat încă din decembrie 2024.

Două drumuri, două obiective diferite

Cele două investiții pornesc în aceeași perioadă, dar răspund unor nevoi diferite ale județului.

DJ 170B este privit de administrația județeană în primul rând ca parte a unei rute alternative pentru traficul de tranzit, cu potențialul de a reduce presiunea exercitată asupra Cluj-Napoca, Apahida, Baciu și, pentru anumite trasee, Florești.

DJ 103K are în schimb o miză puternic locală și turistică: modernizarea conexiunii prin Râșca către Beliș și facilitarea accesului către zona Beliș-Fântânele. CJ Cluj a indicat încă din 2025 dezvoltarea turistică a zonei drept unul dintre beneficiile principale ale investiției.

Pentru Alin Tișe, semnarea celor două contracte marchează ieșirea proiectelor din etapa procedurilor și intrarea în faza în care rezultatele trebuie să devină vizibile în teren: „Am semnat contractul și aici și încep lucrările în această perioadă. Deci, cele două drumuri am vrut să menționez, probabil că o parte din dumneavoastră știți, dar am vrut să fie lucrurile foarte clare.”