Firele care spun povești: La Negreni, prin Viorica Tripon, războiul de țesut încă bate ritmul tradiției (VIDEO)
În satul Negreni, din județul Cluj, un meșteșug vechi de secole continuă să fie păstrat cu grijă în casa Vioricăi Tripon, recunoscută în anul 2021 drept Tezaur Uman Viu, la categoria prelucrarea fibrelor și firelor textile – țesături. În locuința sa, sunetul ritmic al războiului de țesut amintește de rânduielile de altădată ale satului românesc.
Pentru Viorica Tripon, țesutul nu este doar o ocupație, ci o moștenire primită din copilărie. În sat este cunoscută drept „a Popii Iuănului”, iar de mică a învățat să urzească firele, să pregătească războiul și să țeasă pânză, așa cum făceau odinioară femeile din gospodăriile transilvănene.
În trecut, războiul de țesut era prezent aproape în fiecare casă, iar țesutul reprezenta o activitate esențială pentru viața de zi cu zi. Din pânza lucrată manual se realizau cămeși, ștergare, fețe de masă, cergi sau pături, obiecte care aveau atât rol practic, cât și o importantă valoare simbolică.
Astăzi, în casa Vioricăi Tripon, acest meșteșug continuă să trăiască. Firele de bumbac sau de lână se transformă, prin răbdare și pricepere, în țesături care păstrează modele și tehnici vechi, transmise din generație în generație.
Tradiția merge mai departe prin fiica sa, Maria Gabrian, care valorifică pânza țesută de mama sa transformând-o în straie populare și sumane. Acestea sunt purtate de membrii grupului tradițional din Negreni, contribuind la păstrarea identității culturale a comunității.
Prin munca lor, cele două femei arată că meșteșugurile tradiționale nu sunt doar relicve ale trecutului, ci o parte vie a patrimoniului cultural românesc, care poate continua să existe atunci când este transmis mai departe.
În casa Vioricăi Tripon, războiul de țesut nu este doar un obiect vechi. El rămâne o mărturie a unei lumi în care răbdarea, priceperea și tradiția se împletesc în fiecare fir de pânză.
