Harta drumurilor cu cele mai multe accidente rutiere grave din România în prima jumătate a anului 2025
În primele șase luni ale anului 2025, România a înregistrat o scădere semnificativă a accidentelor rutiere grave și a deceselor:
- Numărul accidentelor grave s-a redus cu aproximativ 11% față de aceeași perioadă din 2024.
- Numărul deceselor rezultate din aceste accidente a scăzut cu circa 16%.
Cu toate acestea, România continuă să conducă nedorit topul european al mortalității din accidente rutiere: cifre recente arată 77 de decese la un milion de locuitori, cel mai ridicat raport din UE, peste media europeană situată la 44 decese/milion
Drumurile naționale cele mai periculoase. Datele centralizate pentru primele șase luni ale anului 2025 arată că cele mai periculoase șosele naționale sunt:
- DN6 (București–Timișoara) ~639 km București, Alexandria, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Timișoara:
- 36 de accidente grave
- 23 de morți
- 24 de răniți grav
- DN2 (București–Siret) ~446 km București, Buzău, Focșani, Bacău, Suceava, Siret:
- 35 de accidente grave
- 14 morți
- 28 de răniți grav
- DN1 (București–Borș) ~643 km București, Ploiești, Brașov, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Oradea:
- 32 de accidente grave
- 24 de morți
- 12 răniți grav
- DN7 traversare a Munților Carpați, conexiune între sud și vest:
- 19 accidente grave
- 8 morți
- 14 răniți grav
Situația în context european
- În 2024, rata mortalității rutiere în UE a scăzut cu 3%, dar România (77/million) și Bulgaria (74/million) au avut cele mai ridicate rate, cu mult peste media europeană (44/million)
- În perioada 2019–2023, România a înregistrat o reducere a deceselor rutiere de aproximativ 21%
Deși tendințele înregistrate în prima jumătate a lui 2025 arată o reducere semnificativă în accidentelor grave și decese, România rămâne în continuare una dintre țările UE cu cele mai ridicate pierderi de vieți în trafic. Drumurile naționale frecventate, precum DN6, DN2, DN1 și DN7, continuă să ridice cele mai mari probleme de siguranță rutieră. Reducerea mortalității rutiere necesită atât investiții în infrastructură, cât și măsuri stricte privind controlul vitezei, educația rutieră și eliminarea comportamentelor de risc.
