În nordul Clujului va fi un nou oraș! Dezvoltările de tip mixed-use „orașele de 15 minute”, noua strategie urbanistică a Clujului

Nordul Clujului va suferi transformări semnificative în anii următori, având în vedere axa Gara – Pod Ira și zona Bulevardului Muncii. Fostele platforme industriale, care sunt în prezent în proporție de 90% abandonate, vor fi reutilizate pentru locuințe, majoritatea fiind dezvoltări de tip mixed-use, conform conceptului de „oraș de 15 minute”.

Un exemplu relevant este proiectul Iulius de la Carbochim, care a fost aprobat în cadrul ședinței consiliului local de la sfârșitul lui august, unde majoritatea PNL-UDMR a votat în favoarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ). Viceprimarul Dan Tarcea a prezentat o scurtă evaluare a zonei, subliniind că în nord se va dezvolta un „oraș în oraș” de dimensiunile Gherlei, având în vedere cele 5.000 de apartamente ce vor fi ridicate.

Viziunea municipalității pentru zona de nord a orașului este prezentată în „Masterplanul – zona industrială B-dul Muncii sud și teritoriile adiacente”. Apuseni Info vă redă în integralitate viziunea municipalității:

„Un teritoriu funcțional, rezilient, sustenabil, cu o amprentă neutră de CO2, bine conectat în rețeaua zonei metropolitane, integrat în țesutul urban, orientat către oraș și către Someș ce va oferi Clujului oportunitatea accelerării economice, culturale, sportive și de inovație prin dotări noi cu impact metropolitan, transilvănean și est-european, generând repere urbanistice și arhitecturale și acomodând o comunitate creativă, contemporană în aspirații.

• Teritoriu funcțional – Un teritoriu cu un mix funcțional care asigură: un echilibru între elementele constitutive, un rol de complementaritate cu funcțiunile din bazinul imediat înconjurător și un rol de completare și maximizare a potențialului funcțional al întregii zone metropolitane.
• Reziliență – Datorită importanței acestei rezerve de teritoriu este nevoie să se permită o flexibilitate în definirea și evoluția acestuia care sa susțină reziliența teritoriului corelata cu procesul de dezvoltare care se va întinde pe mai multe decade.
• Sustenabilitate – Acest teritoriu va fi un exemplu de aplicare a conceptelor de sustenabilitate pentru toate tipurile de intervenții, astfel încât în 30 de ani să devină cel mai dens conglomerat de soluții urbane durabile cu impact real in protecția mediului și sustenabilitatea economica, generând astfel o comunitate atractiva.
• Conectivitate – Prin investițiile publice în centură, tren, metrou, magistrală velo, tramvai, linii Bus, poduri, teritoriul va beneficia de cel mai eficient mix de infrastructură de mobilitate și conectivitate sustenabilă cu teritoriul metropolitan. Conceptul de mobilitate pietonala in sinergie cu soluțiile de mobilitate publica – nepoluante vor genera beneficii majore in siguranța circulației, in reducerea emisiilor cu efect de sera, in sănătatea mediului si in revitalizarea economica multi-sectoriala.
• Integrare în țesutul urban – Teritoriul va deveni pol urban funcțional – revitalizat al zonei metropolitane și va genera prin urbanismul propus o extensie a orașului cu spații publice, străzi noi, spatii verzi, funcțiuni atractive, toate acestea consolidand principiul de integrare in cadrul unei comunitati armonioase.
• Orientare către Oraș și către Someș – Orientarea întregii zone către oraș și către Someș este dezideratul major al acestui Studiu. Procesul de reorientare va genera oportunitatea integrării noului țesut urban cu țesutul orașului existent și în același timp va pune în valoare si va proteja specificul natural conferit de malurile și meandrele Someșului prin generarea de spații verzi – publice și conexiuni variate cu natura și funcțiunile adiacente.
• Accelerare economică – Funcțiunile cheie economice, de productie, logistice, de servicii, și sănătate cu impact metropolitan și național/regional existente și viitoare trebuie să fie sprijinite prin toate mijloacele și mecanismele atât pentru o funcționare optimă cât și o integrare în ecosistemul orașului, pentru a asigura o accelerare socio-economică solidă, competitiva și de perspectivă.
• Accelerare culturală – Atat zona metropolitana cat si acest teritoriu au nevoie de dezvoltarea unui pol cultural care va deveni ancoră de dezvoltare urbană amplasat pe un teritoriu strategic cu impact socio-cultural. Cel mai potrivit amplasament a polului cultural este pe peninsula generată de meandra Someșului in sudul teritoriului studiat.
• Accelerare sportivă – Pentru balansarea necesarului de funcțiuni sportive municipale si metropolitane, aglutinate majoritar în vestul municipiului, se impune crearea unui pol sportiv si de recreere în zona de traversare a viitoarei centuri peste Someș langa Emerson, unde se vor putea dezvolta funcțiuni sportive cu anumite specificități precum sporturi indoor, outdoor, acvatice, motorizate
• Inovație si Creativitate – Dezvoltările ce au la bază cercetarea și inovația, diseminarea academică, centrele de transfer tehnologic și funcțiunile economice și de servicii cu caracter creativ si inovativ, sunt dotări fundamentale ce vor trebui atrase și integrate prioritar în acest teritoriu. De asemenea inovația ca și caracteristică, va trebui să fie reflectată și în spațiile publice, în infrastructura și dotările urbane.
• Impact metropolitan, transilvănean, est-european – Teritoriul în integralitatea sa, prin implementarea și păstrarea principiilor acestei viziuni, va putea genera impact social, funcțional, economic și cultural la nivel metropolitan, regional, național și chiar zonaleuropean, devenind un exemplu de bune practici in proiecte de revitalizare si regenerare socio-urbana.
• Repere urbanistice și arhitecturale – Clădirile ce se vor dezvolta în acest teritoriu vor trebui să aibe valențe arhitecturale superioare printr-un design atent la spații publice, la durabilitatea fațadelor și a materialelor, la estetica urbană, la integrarea expansiunii verticale in contrapartida cu cresterea spatiilor verzi. Acest teritoriu ar putea deveni laboratorul urban arhitectural și de design al Clujului. De asemena vor trebui sprijinite prin studii de context și perspectivă, dezvoltarea de repere urbanistice atât zonale-locale cât și de referință la nivelul întregii zone metropolitane.
• Comunitate creativă – Acest teritoriu va acomoda prin mixul de concepte rezultat o comunitatea creativă și vibrantă în aspirații, urbană, ce folosește la maxim serviciile orașului, transportul în comun, se bucură și este consumator de spațiile publice urbane, de funcțiuni publice și de dotări culturale, sportive si de relaxare.

Pe termen lung, aceste inițiative de regenerare urbană contribuie nu doar la creșterea economică a Clujului, ci și la reducerea impactului asupra mediului, prin reutilizarea terenurilor existente și minimizarea extinderii urbane spre zonele verzi. Astfel, nordul Clujului urmează să devină un exemplu de dezvoltare urbană inteligentă și sustenabilă, cu un focus pe comunitate și mediu.