INTERVIU cu Alin Tișe, despre perla Clujului, zona montană: Peisajele spectaculoase din Apuseni îți taie răsuflarea

Zona montană a Clujului a devenit în ultimii ani o perlă turistică.

Peisajele spectaculoase din Munții Gilăului, bogăția de trasee minunate de la IC Ponor la Vlădeasa, localități cu un potențial turistic uriaș precum pârtiile de schi de la Băișoara sau Mărișel dar și cu un potențial cultural și de patrimoniu deosebit precum Bologa sau Ciucea, frumusețea lacurilor Tarnița și Beliș-Fântânele, unice în țară, au transformat Munții Apuseni din zona Clujului într-o atracție turistică deosebită.

Pentru ca această perlă să strălucească, era nevoie de un om lucid și hotărât, care să-și asume investiții în infrastructura zonei.

Acela a fost și este Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, un om care a promis modernizarea drumurilor județene din zonă și nu numai, un iubitor de munte care s-a și ținut de cuvânt.

Vă invităm să-i citiți gândurile și planurile pentru zona de munte a Clujului.

Apuseni Info: Ce semnifică Munții Apuseni pentru omul, clujeanul, Alin Tișe?

Alin Tișe: Cu siguranță, zona Munților Apuseni reprezintă una dintre cele mai frumoase zone turistice din țară, cu peisaje spectaculoase care îți taie răsuflarea. Dincolo de frumusețea naturală a locurilor, care poate fi admirată atât în timpul sezonului cald, cât și pe parcursul iernii, zona Munților Apuseni oferă nenumărate posibilități de petrecere a timpului liber, de la ciclism montan și drumeții, până la pârtiile de schi și snowboarding, toate într-un cadru de poveste.

Apuseni Info: În ultimii ani ați modernizat aproape toate drumurile spre munte din județul Cluj: DJ 107M Luna de Sus – Săvădisla – Baişoara – Iara – Buru – limita cu judeţul Alba, DJ 107P Gilău – Someşu Rece – Mărişel – DN 1R, DJ 107T Mărișel – Măguri Răcătău – Măguri și DJ 103K Căpuşu Mare – Agârbiciu – Râşca – Beliş – DN1 R, DJ103L Mănăstireni-Râșca, DJ 107R Băișoara-Muntele Băișorii,  sunt doar câteva dintre aceste drumuri, poate cele mai spectaculoase din Transilvania. Domnule președinte, care este statusul modernizării DJ 764B ( DN1) – Valea Drăganului – Baraj Drăgan și ce lucrări de întreținere, reabilitare, modernizare se vor mai efectua în 2022 în zona de munte?

Alin Tișe: Investiția ce vizează modernizarea și reabilitarea drumurilor județene 764B și 108K face parte din proiectul cu finanțare europeană „Drumul Apusenilor”. Stadiul fizic al lucrărilor realizate până acum este unul extrem de avansat, de cca. 85%. Astfel, așternerea primului strat de asfalt este foarte  aproape de finalizare, majoritatea parapeților metalici au fost montați, iar accesele la proprietăți au fost realizate în proporție de 80%.

Totodată, se lucrează, momentan, la patru dintre cele șapte poduri, cel din Valea Drăganului urmând a fi complet refăcut.

În ceea ce privește lucrările la infrastructura rutieră din zona montană, în anul 2022 Consiliul Județean Cluj continuă, pe lângă alte acțiuni, modernizarea și reabilitarea drumurilor județene 107P Gilău (DN 1) – Someșu Rece – Mărișel – DN 1R și 107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – limită cu județul Alba.

În același timp, forul administrativ județean își propune ca în cursul acestui an să intervină pe cât mai multe drumuri județene, prin lucrări de întreținere și reparații, astfel încât circulația rutieră să se desfășoare în condiții de maximă siguranță și confort. Obiectivul nostru este ca până în anul 2025 toate drumurile județene aflate în administrarea Consiliului Județean să fie asfaltate și modernizate.

Apuseni Info: Ați reparat drumul de la Gilău la Mărișel iar turismul a explodat în zonă. De la pârtiile de schi din Mărișel, până la drumețiile superbe pe timp de vară, comuna se dezvoltă în fiecare zi. Oamenii din zonă, alături de cei din Beliș, Rîșca, Măguri-Răcătău și Mănăstireni mai au un singur dor: APA! La începutul anului ați anunțat un proiect ambițios pentru rezolvarea acestei probleme. Despre ce este vorba?

Alin Tișe: Proiectul vizează extinderea rețelei publice de apă potabilă a județului Cluj în zona de munte, prin racordarea comunelor Călățele, Mănăstireni, Râșca, Beliș, Mărișel și Măguri-Răcătău.

Investiția, pe care o vom finaliza în maxim doi ani, va consta în realizarea unei aducțiuni de apă în lungime de cca. 40 de km, care să pornească din zona orașului Huedin înspre zona montană. De asemenea, vor mai fi edificate peste 30 de km de conducte de distribuție a apei, patru rezervoare de înmagazinare a apei de mare capacitate, dar și alte cinci stații de pompare performante.

Depunem toate eforturile pentru a demara proiectul în cel mai scurt timp, încă din această primăvara, după finalizarea documentațiilor tehnice și obținerea tuturor avizelor necesare.

Apuseni Info: Anul trecut, alături de Ion Dumitrel și de Ilie Bolojan ați pus bazele unui parteneriat între județele Alba, Bihor și Cluj, pentru zona montană Munților Apuseni – „Țara de Piatră. Paradisul carstic al României”. Practic, ce câștigă Clujul și locuitorii din zona de munte a Clujului din această asociere?

Alin Tișe: Asocierea încheiată cu județele Alba și Bihor va aduce numeroase beneficii locuitorilor județului Cluj, și nu numai, prin prisma faptului că aceasta urmărește atât amenajarea și modernizarea traseului rutier „Padiș/Apuseni”, cât și dezvoltarea și promovarea turistică a zonei carstice a Munților Apuseni. În acest sens, va fi realizată o rețea integrată de trasee turistice și un plan de promovare și dezvoltare în comun a unor produse turistice specifice. De asemenea, vor fi întreprinse acțiuni pentru valorificarea patrimoniului etnografic, folcloric și arhitectura tradițională. Astfel, va fi stimulată crearea de produse autentice, vor fi promovate gastronomia locală și produsele meșteșugărești și va fi elaborat un ghid de arhitectură/construire pentru încadrarea în specificul zonei.

Toate acestea vor contribui, implicit, la dezvoltarea economică a zonei și la creșterea nivelului de trai al locuitorilor din zona Munților Apuseni.

Apuseni Info: Recent ați anunțat 50 de km de pârtii de schi în zona masivului Vlădeasa, o investiție de peste 100 de milioane euro. Care sunt etapele acestui proiect? Există piedici? În ce orizont de timp ne vom putea bucura de sănătate și sport pe acoperișul Țării Călatei.

Alin Tișe: Proiectul prevede realizarea unui domeniu schiabil complex, care să cuprindă cca. 50 de km de pârtie și 12 instalații moderne de transport pe cablu cu o lungime de 24 km, din care două telegondole prin care să fie legate zonele Rogojel și Barajul Floroiu-Drăgan și alte 10 instalații de telescaun. De asemenea, vor mai fi realizate instalații de producere a zăpezii artificiale, parcări și accese pentru turiști. Nu în ultimul rând, este analizată varianta realizării unei conexiuni cu domeniile schiabile învecinate, precum Stâna de Vale sau Arieșeni.

Până la momentul demarării acestei investiții, Consiliul Județean Cluj și-a asumat deja sarcina reabilitării infrastructurii rutiere din zonă, respectiv a drumului județean 103J care face legătura între DJ 103H și Cabana Vlădeasa. Concret, în cursul anului 2022, întregul sector de drum, în lungime de 11,7 km, va intra în reabilitare.

Apuseni Info: În ultimul an ați spus stop la „raiul șmecherilor” de pe Tarnița. Acum mii de clujeni se pot bucura de liniște, sănătate, sport și de navigație responsabilă pe lac. Concret, pentru cei care încă nu știu, ce măsuri ați luat pentru a proteja superbele lacuri Tarnița și Beliș-Fântânele? Există o strategie a instituției județene vizavi de dezvoltarea turismului ținând cont de cele două lacuri?

Alin Tișe: Într-o primă etapă, Consiliul Județean Cluj a aprobat, în urma dezbaterii publice organizate în acest sens, regulamentele privind navigația pe lacurile Tarnița și Fântânele, inclusiv mecanismul de control al aplicării acestora și sancțiunile impuse pentru nerespectarea regulilor.

În urma validării regulamentelor de către Ministerul Transporturilor, echipe de specialiști  a forului administrativ județean, împreună cu reprezentați ai Poliției, Jandarmeriei și ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență, au efectuat o serie de controale tematice pe lacurile Tarnița și Fântânele în vederea depistării ambarcațiunilor care folosesc motoare termice.

Totodată, pentru a asigura respectarea prevederilor regulamentelor, departamentul nostru cu atribuții de control a fost dotat cu bărci și toate resursele necesare derulării acestei activități. De asemenea, din dorința de a preveni asemenea acțiuni dăunătoare atât pentru mediu cât și pentru turiști și locuitorii din zonă, au fost desfășurate mai multe acțiuni de informare și conștientizare.

Apuseni Info: În decursul anilor ați cunoscut toată zona de munte a Clujului și personal dar și administrativ. Dacă ar fi să enumerați câteva branduri din Apuseni, care sunt acelea și cum vă propuneți să le promovați?

Alin Tișe: Unele dintre cele mai cunoscute produse din zona montană a județului Cluj sunt cartofii de Râșca, fructele de pădure, inclusiv gemurile și siropurile obținute din procesarea acestora, care încântă papilele gustative, dar și produsele lactate și din carne de porc, preparate după delicioase rețete tradiționale. Toate acestea, dar nu numai, le promovăm constant prin intermediul Asociației Produs de Cluj, al cărei scop tocmai acesta este.

În același timp, Județul Cluj a aderat la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ,,Moții, Țara de Piatră”, scopul pentru care a fost constituită această structură fiind tocmai acela de a crea un cadru de cooperare între unitățile administrativ-teritoriale din zona Țării Moților – Munții Apuseni.

Prin intermediul asociației se urmărește coordonarea activităților de dezvoltare durabilă în domenii precum: infrastructură de transport, turistică și de agrement; turism; agricultură și creșterea animalelor; silvicultură; protecția mediului și biodiversitate; prezervarea culturii, artei și meșteșugurilor tradiționale; promovarea zonei ca destinație turistică și de investiții; sănătate și securitate, prin facilitarea cooperării și schimbului de informații între furnizori de servicii publice de acest tip. Vă mulțumim!