Iubind-o
O națiune se iubește din fragedă pruncie și până dincolo de nesfârșirea timpului său, cu toate furiile și valurile sale. La o națiune, frumusețea nu are plural, ci e una întreagă, așa cum pe o femeie o dăinuiești în suflet total, respectându-i frumusețea și iubindu-i milimetrul de vitiligo.
Dar pentru a o iubi, trebuie să o înțelegi.
Am făcut parte din „sistem”, am fost și eu o „Mlădiță a Partidului”, pentru că în realitate, PSD și PNL sunt emanații ale capitalismului de cumetrie din anii `90, moștenitorii direcți și indirecți ai partidului unic comunist.
Mlădițele Partidului, cu toate stângăciile posibile, au menținut România întreagă. Vedeți în jurul nostru, în 35 de ani, două exemple de nedorit – Iugoslavia și Ucraina. La noi, uneori și pe secetă grâul a crescut, la ei plumbul, mercurul și uraniul au otrăvit pământurile și apele și greu a mai răsărit speranța. De bine de rău, PSD și PNL au integrat România în UE și NATO. Și astea două lucrări MARI le-au făcut pentru națiunea română, PSD și PNL în această primă Republică a democrației noastre.
Am votat trei prim-miniștri, am bătătorit Parlamentul timp de patru ani și dacă astăzi aș putea să pun o plachetă pe frontispiciul Camerei Deputaților, ar fi un citat din Nichita Stănescu „Limba română este patria mea.” care spune totul despre națiune dar care și devoalează și cel mai mare păcat al PSD și PNL, în acești 35 de ani, infinit mai mare decât corupția: slăbiciunea intelectuală și gramaticală a liderilor de partide și a aleșilor neamului. Spunea un amic georgian, „cu hoții mai faci treabă, dar cu proștii mori și sărac și furat!”
Un lider nu citește textul scris de un consilier sau de ChatGPT, un lider vorbește liber, neconstrâns, cu riscul și asumarea greșelii aferente. Nu poți să ai parlamentari și lideri politici cu facultăți la Herculane, nu poți să ai premieri agramați și-n citire.
Șoimii salvatori
Judecată prea aspră, asupra celor din USR și AUR nu se cade, pentru că încă-s tineri. Mai degrabă o dezamăgire, pentru că unii se comportă precum ONG-iști cu acneele pubertății politice la purtător iar ailalți nu reușesc să îmbrace cămașa unui naționalist luminat, economic, european, de fond, nu de formă. Chiar și așa, nu au încă păcatele PSD și PNL.
Capitalism fără capitaliști nu există!
Nu vreau să vă plictisesc și am să vă spun și pe scurt cea mai mare problemă a României, realitatea simplă: Clasa politică din România și România în sine, încă nu respesctă principiul primordial al capitalismului – Browserul economic și social în care navigăm, fie că ne dorim sau nu, că ne place sau nu.
În 1989, România nu avea capitaliști, nu avea cum. Nici măcar o floare de colț nu a răsărit atunci. Toți marii așa-ziși capitaliști ai anilor mineriadelor își au obârșia ori din eșalonul al doilea al Direcției Securității Statului care au devalizat statul după anarhia de la Revoluție, ori apropiați de-ai lor.
România trebuia condusă de capitaliști în capitalism, însă a fost condusă de coloana a doua și a treia a PCR la braț cu emanații ale fostei securități. La modul sincer, nici nu cred că România putea fi condusă altfel. Așa a fost începutul.
Știți, mașinile Ford sau Fiat nu ar fi avut atât de mult succes dacă familii precum Ford sau Agnelli nu ar fi avut o influență în politica statului american sau italian. Aceste familii sub diferite forme și dată fiind importanța lor economică au influențat politica și politicienii din America și Italia. De astfel de capitaliști ar fi avut nevoie România dar nu-i avea „născuți”. Știu, unii ar numi asta trafic de influență! Interesant, nu?
A doua Republică
Să revenim la națiunea română! Votați cu cine doriți în acest prim nou tur dar să știți că fiecare dintre voi poartă pe umeri, responsabilitatea iubirii voastre față de ceea ce suntem, o națiune.
Eu văd astfel a doua Republică.
O modificare Constituțională, nu de formă și o stabilire de DOUĂ priorități:
1. Trebuie să înțelegem că trăim o Revoluție tehnologică, asemănătoare cu cea când s-a extins internetul. Parțial, România a reușit să rămână cumva stabilă, peste media statelor în industria IT în ultimii 15 ani și asta se simte palpabil în special în București, Cluj, Timișoara și Iași, însă din urmă vine Inteligența Artificială – AI care credeți-mă schimbă totul. Copiii vor învăța gramatică, geografie, matematică și pe AI. Unii profesori (mai ales cei care practică meditațiile) vor fi afectați pentru că deja apar platforme educaționale inteligente care personalizează învățarea. Se vor pierde multe locuri de muncă în IT și aici mă refer la programatori codare de bază – frontend, aplicații simple, debugging automat, apoi chiar și în medicină va fi un cutremur, de exemplu, la diagnosticieni / cardiologi interpretările de RMN, CT, analize de sânge automatizate vor putea fi într-o bună măsură realizate de AI sau la dermatologi se va putea efectua diagnosticarea alunițelor și a cancerelor de piele cu aplicații AI. Astăzi, nu e nimic de speriat, de panicat. Precum la Revoluția Industrială, când s-au pierdut locuri de muncă dar au apărut altele, și acum va fi la fel, însă avem oare capacitatea să înțelegem prioritatea unui proiect național de susținere a învățării și dezvoltării cercetării în AI așa cum guvernul Năstase a acordat facilități domeniului IT care au contribuit cert la înflorirea marilor orașe universitare ale României? Dacă vom înțelege importanța AI și investiția în acest domeniu, vom trăi mai bine ca în ultimii 15 ani.
2. Modificarea Constituțională nu doar ca suport pentru negocierea comasării unor județe și comasării unor comune, ci mai ales pentru crearea unui mecanism instituțional mai clar pentru „zonelor metropolitane”. Ce reprezintă acestea? Sunt un real motor economic pentru că în mod natural colectează cei mai mulți oameni activi economic, zone unde se creează locuri de muncă cel mai bine plătite, start-up-uri, centre de inovație. Rețineți, aproape 70-80% din PIB-ul țărilor dezvoltate vine din zonele metropolitane, fără orașele mari și zonele lor satelit, economia modernă s-ar prăbuși.
Și să nu credeți că uit satul și că nu văd cum an de an, văd tot mai puține coșuri fumegând de Crăciun și tot mai puține lumini de Paște…
Națiunea o iubim înțelegând-o și fiind alături de ea cu umerii la cărat, nu cu palmele întinse la primit, cu înțelegerea realităților în care vom trăi în următorii ani, cu atenție că AI este ireversibilă.
România nu se va salva nici cu lozinci, nici cu nostalgii. A doua Republică începe când onorăm România nu doar cu lacrimi, ci cu fapte.
Și da, respectați România dacă mergeți la vot iar dacă înțelegeți urgențele și prioritățile lumii moderne care ne bat la ușă, o veți iubi cu adevărat!
