Iustin Cionca: 2026, an record pentru investițiile publice. Peste 10 miliarde de euro din PNRR trebuie absorbite până în august
Președintele Consiliul Județean Arad, Iustin Cionca, a participat la București la Adunarea Generală a Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, unde principala temă de dezbatere a fost anul record al investițiilor publice din România și impactul acestora asupra dezvoltării locale: „Anul acesta este, pentru investiţiile publice, un an record în România: peste 10 miliarde de euro din PNRR, bani care trebuie absorbiți până în august, sunt investiţi alături de programe majore, precum cele derulate prin CNI, Anghel Saligny și alte programe guvernamentale. Ce efecte au aceste investiţii pentru viaţa românilor, cum poate fi procesată reforma administraţiei publice, care este părerea oamenilor despre ceea ce se întâmplă în România de astăzi, cum pot fi mai performante, mai eficiente instituţiile publice – acestea au fost principalele teme de discuţie între preşedinţii Consiliilor Judeţene, astăzi, la Bucureşti.”
La întâlnire au fost prezenți premierul Ilie Bolojan, ministrul Fondurilor Europene Dragoș Pâslaru, ministrul Dezvoltării, ministrul Mediului, ministrul Agriculturii, precum și reprezentanți ai Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor, la nivel de secretar de stat. Astfel, toate partidele din arcul guvernamental au fost reprezentate la discuții.
Pe agenda întâlnirii s-au aflat și alocările bugetare de la nivel central către județe, în condițiile în care autoritățile locale solicită continuarea investițiilor punctuale în rețelele de utilități, modernizarea spitalelor publice, susținerea instituțiilor de cultură și finanțarea sectorului social, destinat persoanelor aflate în situații vulnerabile.
Un alt subiect major a fost descentralizarea. Președinții Consiliilor Județene au discutat transferarea în subordinea județelor a unor obiective precum palatele copiilor, cluburile elevilor, Direcțiile Județene pentru Tineret și Sport, stadioane, complexe sportive, case de cultură studențești, tabere școlare, baze nautice, bazine de înot, patinoare sau pârtii de schi, acolo unde este cazul.
Poziția acestora este fermă: pentru preluarea acestor obiective sunt necesare schimbări legislative, iar odată cu baza materială trebuie transferate și personalul, atribuțiile și resursele financiare aferente. Scopul este repunerea în funcțiune a acestor structuri, nu menținerea lor în stare de închidere sau subutilizare, cum este cazul bazinului de înot de la Arad.
Propuneri pentru bugetul național
Consiliile Județene au formulat și propuneri concrete pentru bugetul național. Printre acestea se numără majorarea cotei din impozitul pe venit colectat de stat care revine județelor, de la 15% la 18%, precum și creșterea procentului virat într-un cont distinct pentru echilibrarea bugetelor locale, de la 14% la 20%.
O altă solicitare vizează schimbarea mecanismului de repartizare, astfel încât fondurile să fie distribuite la nivel de județ, nu la nivel național, și în funcție de populația comunicată de Institutul Național de Statistică, nu pe baza datelor recensământului din 2021.
Infrastructura și un mecanism mai echitabil
În ceea ce privește infrastructura, președinții Consiliilor Județene susțin ca alocarea fondurilor pentru drumuri să nu mai țină cont doar de lungimea rețelei, ci și de capacitatea financiară a fiecărui județ, calculată pe baza impozitului pe venit pe cap de locuitor.
Pentru județe precum Arad, unde peste 80% din investițiile în drumuri provin din fonduri europene, un astfel de mecanism ar putea aduce alocări mai consistente de la bugetul central și ar crea un sistem mai echitabil, care să stimuleze și județele cu contribuție mai mare la bugetul de stat.
Concluziile întâlnirii
La finalul discuțiilor, premierul Ilie Bolojan a transmis că niciun Consiliu Județean nu va primi mai puține fonduri decât anul trecut, dimpotrivă, alocările urmând să crească.
O veste concretă anunțată este majorarea standardului de cost pentru persoanele instituționalizate de către Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, de la 22 la 32 de lei, ceea ce înseamnă condiții mai bune pentru această categorie vulnerabilă.
Pentru administrația locală, anul în curs reprezintă un test major: absorbția eficientă a fondurilor europene, continuarea investițiilor și consolidarea unui sistem administrativ mai performant și mai aproape de nevoile cetățenilor.
