La început de martie Baba Dochia își leapădă cojoacele: Care sunt semnificațiile magice ale Zilelor Babei Dochia?
Nu întâmplător Babele sunt în număr de 9, o cifră cu semnificații magice, des întâlnită în vechiul calendar lunar carpatin. Sărbătoarea Dochiei deschide în spiritualitatea populară, șirul unor bogate manifestări ce sunt departajate de câte 9 zile (Mucenicii, Alexiile, Blagovestenia). Cea mai strașnică și mai capricioasă dintre Babe este Baba Dochia, care stă la cumpăna dintre iarnă și vară, dintre anul vechi și anul nou. Vremea capricioasă din această perioadă este pusă pe seama caracterului Babei Dochia, iar dacă se încălzește treptat se spune că ”Baba Dochia își leapădă cojoacele”. Fiecare cojoc este luat de celelalte babe numite după zilele săptămânii: Lunica, Martica, Marcuriana, Joița, Virița, Sitița și Domnica. Primele 3 zile ale lui martie se mai numesc ”baba de primăvară” (1 martie), ”baba de vară” (2 martie) și ”baba de toamnă” (3 martie) și se spune că așa cum vor fi aceste zile, așa vor fi și cele trei anotimpuri. Ultima zi a Babelor, 9 martie, se suprapune peste o mare sărbătoare creștină: cei 40 de mucenici de la Sevastia. Pe 9 martie își serbează ziua numelui persoanele care nu au patroni printre sfinții din calendar.
O altă sursă documentară ne spune că Baba Dochia era o soacră rea. Într-un an, de 1 martie își trimite nora la munte după fragi. Un moș, poate Dumnezeu, îi dă fetei o mână de fragi. Dochia crede că a venit primăvara, își pune nouă cojoace unul peste altul, ia oile și urcă la munte. Acolo, vreme de primăvară, capricioasă. Mai întâi se face cald – și Dochia își aruncă unul câte unul cojoacele. Apoi cade o ploaie rece și baba, împreună cu oile, îngheață. Cu timpul, sloiurile acestea s-au prefăcut în piatră. Le poate vedea oricine în Bucegi, li se spune Babele.
