Labirintul subteran de lângă Sarmizegetusa Regia – pe urmele cetății străvechi și peșterilor misterioase
La mai puțin de zece kilometri de situl arheologic Sarmizegetusa Regia – fostă capitală a dacilor, situată pe teritoriul comunei Grădiștea de Munte din județul Hunedoara – se întinde un labirint subteran de peșteri și grote naturale care adâncesc misterele zonei și atrag atât speologi, cât și pasionați de istorie și legende.
Regiunea cunoscută sub numele de Platoul Vârtoapelor, la nord de satul Grădiștea de Munte, este marcată de formațiuni calcaroase impresionante și păduri dese. În aceste stânci, o rețea de cavități naturale greu accesibile formează un adevărat labirint subteran, despre care se știe doar din cercetările sporadice ale speologilor și relatările localnicilor.
Peșterile și avenele – cavități verticale naturale – au fost cartate doar în porțiuni de speologi, iar unele dintre ele se întind pe zeci de metri adâncime. Speologii clubului „Emil Racoviță” din București au explorat o parte din aceste galerii încă din anii ’80, descoperind cavități greu accesibile și galerii împânzite de coridoare naturale.
Vestigii arheologice și legende locale
Platoul Vârtoapelor nu este doar un loc spectaculos din punct de vedere geologic, ci are și o istorie îndelungată de locuire. Arheologii au găsit rămășițe de ziduri, țigle și cărămizi romane pe acest platou, indicând prezența unei așezări care se presupune că ar fi fost foarte apropiată de capitala dacică. În plus, în zona Platoului Vârtoapelor a fost descoperit și un tezaur de peste 500 de denari republicani, monede antice care sugerează activitate economică sau sacră în acel loc în urmă cu două milenii.
Localnicii din satul Grădiștea de Munte păstrează și astăzi povești despre comori ascunse ale dacilor în peșterile de pe Vârtoape, unele dintre acestea legate de legende despre comorile regelui Decebal și focuri misterioase observate în noapte pe munte.
Speologi și cercetători în căutarea misterelor
Explorările sistematice ale labirintului subteran sunt rare și dificil de realizat din cauza reliefului accidentat și a accesului dificil în galerii. Speologii care au reușit să intre în aceste cavități au descoperit urme de utilizare umană – unele mici peșteri au fost locuite în trecut de eremiți sau folosite ca adăposturi – dar potențialul de descoperiri rămâne mare.
Este probabil ca această rețea subterană să ascundă încă multe secrete neexplorate, de la artefacte antice la vestigii ale unor ocupații umane trecute cu mult timp înainte de expansiunea romană în zonă.
Pentru context, Sarmizegetusa Regia a fost principala fortificație și capitală a statului dac înainte de cucerirea romană în anul 106 d.Hr., situată pe un platou în Munții Orăștiei la peste 1.200 m altitudine. Situl include sanctuare religioase, ziduri de apărare și rețele de drumuri, reprezentând un simbol al civilizației dacice.
