Apuseni Info

Ştiri și informații non stop

Laurențiu Nistor, șeful PSD Hunedoara, trebuie să răspundă: dispar șapte comune din nordul județului prin reforma administrativă? Cine decide viitorul primăriilor din zona Bradului?

Laurențiu Nistor, șeful PSD Hunedoara, trebuie să răspundă: dispar șapte comune din nordul județului prin reforma administrativă? Cine decide viitorul primăriilor din zona Bradului?

Reforma administrativ-teritorială propusă de PSD ridică numeroase semne de întrebare în județul Hunedoara, în special în nordul județului, unde comunele Bulzeștii de Sus, Blăjeni, Tomești, Vălișoara, Ribița, Vorța și Bucureșci ar putea fi analizate în perspectiva unei eventuale comasări. În condițiile în care Ministerul Dezvoltării, condus de un ministru PSD, a avansat pragul de 1.500 de locuitori pentru prima etapă a reorganizării, o serie de întrebări se îndreaptă către Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara și liderul organizației județene PSD. Ce știe acesta despre planurile de reorganizare și ce poziție va susține în privința comunelor hunedorene?

Șapte comune din nordul Hunedoarei, în fața unei posibile reorganizări

Reforma administrativă promovată de PSD urmărește, într-o primă etapă, comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale cu populații de până la 1.500 de locuitori.

Potrivit declarațiilor ministrului propus pentru Dezvoltare, aproximativ 429 de UAT-uri din România ar intra în categoria analizată.

În nordul județului Hunedoara, discuția privește în mod direct viitorul unor comunități mici, afectate de depopulare, îmbătrânirea populației și dificultăți economice.

Într-o declarație acordată Digi24, ministrul dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat de ce a ales pragul de 1.500 de locuitori și de ce consideră necesară începerea reformei cu localitățile mici: „Da, aceasta a fost și gândirea mea și am trecut-o și în programul de guvernare, să începem cu localitățile mici. Și am ales o populație cuprinsă între 0 și 1.500 de locuitori. Și aici avem undeva la 429 de UAT-uri. Pentru că ce se întâmplă? Ca să putem să trecem această reformă, trebuie să vedem și ce ne poate ajuta, ce legi ne pot ajuta. Trebuie să facem referendum. După cum știți, au mai fost inițiate aceste referendumuri de asociere, de comasare a UAT-urilor, dar nu au reușit. Și acum, din ce am văzut și din analiza mea, pur și simplu e greu să te adresezi la o masă mult mai mare de oameni. De aceea am zis să începem cu cei mici, cu localități de 200, 300, 400, 500 de locuitori, 1.000, până la 1.500”.

Prin urmare, Bulzeștii de Sus, Blăjeni, Tomești, Vălișoara, Ribița, Vorța și Bucureșci vor continua să aibă primării proprii sau vor fi incluse într-un proces de comasare?

Deocamdată, nu există o decizie oficială prezentată public care să stabilească desființarea acestor șapte comune.

Tocmai această lipsă de claritate face necesară o poziție publică a conducerii PSD Hunedoara.

Întrebări pentru Laurențiu Nistor: cine va decide ce comune pot fi comasate?

În calitate de președinte al Consiliului Județean Hunedoara și lider al PSD Hunedoara, Laurențiu Nistor are un rol politic și instituțional important în dezbaterea privind reorganizarea administrativă.

Din această perspectivă, sunt necesare răspunsuri la câteva întrebări esențiale:

1. Susțineți comasarea comunelor Bulzeștii de Sus, Blăjeni, Tomești, Vălișoara, Ribița, Vorța și Bucureșci?

2. Există la nivelul PSD Hunedoara sau al Consiliului Județean o analiză privind comunele care ar putea fi reorganizate? Dacă da, când va fi făcută publică?

3. Care dintre cele șapte comune ar putea fi propuse pentru comasare și cu ce unități administrativ-teritoriale?

4. Ați discutat deja cu primarii acestor comune? Ce poziție au exprimat aceștia?

5. Există un scenariu în care unele comune din jurul Bradului să fie unite între ele sau integrate administrativ în municipiu?

6. Ce garanții vor avea locuitorii că nu vor fi obligați să parcurgă distanțe mai mari pentru a obține documente și servicii publice?

7. Considerați că pragul de 1.500 de locuitori este suficient pentru a decide viitorul unei comune montane, cu sate răsfirate și infrastructură rutieră dificilă?

Economii la buget sau dispariția unor primării? Unde sunt calculele?

Unul dintre argumentele principale ale reformei este reducerea cheltuielilor administrative.

Totuși, în nordul județului Hunedoara, economiile obținute prin comasare trebuie comparate cu eventualele costuri suplimentare pentru funcționarea noilor structuri, transportul cetățenilor și menținerea serviciilor în satele izolate.

În consecință, Laurențiu Nistor ar trebui să mai clarifice:

Cât cheltuie anual fiecare dintre cele șapte comune pentru funcționarea aparatului administrativ?

8. Ce economii concrete ar rezulta din comasarea lor și pe ce calcule se bazează aceste estimări?

9. Câte posturi din administrația locală ar urma să fie desființate?

10. Ce se va întâmpla cu actualele sedii ale primăriilor și cu patrimoniul comunelor?

11. Cum vor fi împărțite investițiile și fondurile între satele unei comune rezultate din comasare?

12. Există riscul ca localitățile mici să piardă investiții în favoarea centrului administrativ al noii structuri?

23. Ce proiecte concrete de dezvoltare ar câștiga nordul Hunedoarei prin această reformă?

eforma administrativă poate reprezenta o oportunitate pentru modernizarea administrației, dar poate genera și probleme suplimentare în comunitățile rurale izolate dacă este realizată fără studii și consultări reale.

Pentru Bulzeștii de Sus, Blăjeni, Tomești, Vălișoara, Ribița, Vorța și Bucureșci, miza nu este doar păstrarea unei primării, ci accesul la servicii publice, reprezentarea locală și viitorul unor comunități afectate deja de depopulare.

Laurențiu Nistor, în dubla sa calitate de președinte al Consiliului Județean Hunedoara și lider al PSD Hunedoara, este unul dintre oamenii politici de la care locuitorii județului pot solicita explicații clare privind această reformă.

Vor dispărea unele dintre cele șapte comune de pe harta administrativă a județului? Cine le va decide viitorul și ce vor câștiga concret locuitorii?

Până la prezentarea unor studii, criterii și propuneri oficiale, acestea rămân întrebări deschise. Iar o dezbatere care privește viitorul comunităților hunedorene nu ar trebui să se desfășoare fără participarea celor direct afectați.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *