Mai valoros ca aurul, metalul rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, a fost descoperit în Apuseni
Telurul este un metal rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aero-spațială și în cea energetică. România, alături de Suedia, sunt singurele țari din Europa rezerve consistente de telur.
Telurul este relativ rar și este de obicei întâlnit în combinație cu alte elemente (aur). Tocmai datorită rarității, în stare pură, telurul este foarte scump. Procedeul de separare a telurului de metale precum aurul este foarte dăunător mediului înconjurător.
Telurul a fost descoperit în 1782 în minereul de aur de la minele din Zlatna, pe teritoriul actual al României (atunci în Imperiul Habsburgic), de către mineralogul austriac Franz-Joseph Müller von Reichenstein. Telurul a fost studiat însă abia în 1798, de către chimistul german Martin Heinrich Klaproth, același care a descoperit uraniul, zirconiul și ceriul.
Unul din cele mai bogate zăcăminte ale metalului rar a fost exploatat în Munţii Metaliferi, în Săcărâmb.
Minele de aur din Săcărâmb, locul celui mai bogat zăcământ de telur, au fost înfiinţate la mijlocul secolului al XVIII-lea. În deceniile următoare au devenit foarte profitabile, dar nu datorită telurului, considerat mai puţin util, în trecut, ci a aurului.
Zăcămintele de telur, aur și argint, astăzi cedate unor companii străine sau închise de Guvern pe motiv că sunt nerentabile au produs bani mulți în perioda regimului comunist. Puțină lume știe că România a fost una dintre puținele țări din lume care a avut uzine capabile să producă și să exporte telur. Minereul extras din perimetrele Munților Apuseni, inclusiv „Certej-Sacaramb” și „Roșia Montană-Bucium” a fost prelucrat la uzina de la Baia Mare, astăzi o ruină. Chimiști băimăreni au extras telur și seleniu din concentratele de aur și de cupru.
