Mihai Curteanu, secretarul general al AUR Cluj, reacție dură după declarațiile liderului deputaților UDMR: „Clujul nu are nevoie de politicieni care transformă diferențele politice în acuzații personale”

Mihai Curteanu, secretarul general al AUR Cluj, reacționează la declarațiile liderului deputaților UDMR, care a afirmat că o eventuală colaborare politică cu AUR și cu independenți proveniți din formațiuni suveraniste pe care le-a caracterizat drept „șovine” reprezintă, din punctul său personal de vedere, o „linie roșie”. Curteanu respinge categoric eticheta și îl acuză pe parlamentarul clujean de folosirea unei retorici care, în opinia sa, riscă să adâncească artificial diferențele dintre români și maghiari.

Disputa politică dintre reprezentanții AUR și UDMR capătă o dimensiune locală puternică la Cluj, după declarațiile privind limitele unei eventuale colaborări politice.

Liderul deputaților UDMR a afirmat că, din punctul său de vedere, AUR reprezintă o „linie roșie” și că nu dorește relații politice cu reprezentanții formațiunii și cu anumiți independenți proveniți din partide suveraniste, pe care i-a descris folosind termenul „șovine”. Parlamentarul a precizat însă că vorbește în nume personal și că o poziție oficială ar necesita o discuție în interiorul partidului.

„Singura noastră linie roșie e AUR-ul și ceilalți independenți care provin din anumite partide suveraniste șovine. Noi nu dorim să avem legături politice cu asemenea persoane. (…) E o nuanță. Cel puțin, în nume personal, eu așa aș crede, dar nu vă pot confirma, pentru că trebuie să discutăm în partid aspectul ăsta”, a declarat liderul deputaților UDMR.

Afirmațiile au provocat reacția lui Mihai Curteanu, secretarul general al AUR Cluj, care consideră că un parlamentar ales în județ ar trebui să cunoască îndeaproape realitatea unei comunități în care românii și maghiarii conviețuiesc de generații.

Curteanu: „Românii și maghiarii au trăit, au muncit și au construit împreună”

În centrul reacției liderului AUR Cluj se află tocmai specificul multicultural al județului. Curteanu susține că disputele dintre partide nu ar trebui transferate asupra relațiilor dintre comunitățile etnice și critică folosirea unor calificative generale în confruntarea politică.

„Având în vedere că domnul Botond este parlamentar de Cluj, ar fi trebuit să cunoască foarte bine realitatea: românii și maghiarii au trăit împreună, au muncit împreună și au construit împreună comunitățile în care trăim astăzi”, afirmă Mihai Curteanu.

În opinia sa, tocmai această realitate face problematică utilizarea termenului „șovin” în raport cu adversarii politici.

„Afirmația complet iresponsabilă potrivit căreia «nu vrem să avem de-a face cu AUR și independenții din partide suveraniste șovine» ridică grave semne de întrebare asupra interesului politic al unuia sau altuia, aici, în speță, al domnului Botond”, susține reprezentantul AUR Cluj.

Curteanu consideră că utilizarea unei asemenea etichete nu contribuie la o dezbatere politică bazată pe argumente și acuză existența unei mize electorale în spatele acestei retorici.

„Atunci când spui despre oameni că sunt «șovini», încerci să pui o etichetă pentru că așa te-ai gândit că o fi bine politic, să bagi zâzanie între etnii, poate-poate mai culegi ceva electoral, pentru că electoratul l-ați dezamăgit demult”, afirmă acesta.

„Dacă nu vreți să aveți de-a face cu AUR, este alegerea dumneavoastră”

Secretarul general al AUR Cluj spune că acceptă dreptul oricărui politician sau partid de a refuza o colaborare cu formațiunea sa. Ceea ce contestă este trecerea, în opinia sa, de la delimitarea politică la etichetarea adversarului.

„Domnule Botond, dacă nu vreți să aveți de-a face cu AUR, este alegerea dumneavoastră și vă înțeleg, pentru că AUR nu poate fi manipulat și nici nu este dispus să intre în jocuri politice meschine. Dar nu confundați refuzul dialogului cu dreptul de a ne calomnia”, declară Curteanu.

Acesta își continuă intervenția într-o notă ironică, afirmând că diferența fundamentală dintre cele două perspective politice ar fi raportarea la interesul național.

„Aveți o problemă cu ceea ce propune AUR? Încerc să vă înțeleg: să iubești România și pe români poate fi deranjant pentru cei care nu înțeleg ce înseamnă iubirea de neam și țară. Nu vă place o anumită politică? Și aici vă înțeleg. E greu să îți placă politica bazată pe interesul național când ai fost obișnuit să faci politica interesului propriu. Considerați că am greșit? Da, suntem vinovați: iubim România și pe români”, spune Mihai Curteanu.

Afirmațiile reprezintă poziția politică a liderului AUR Cluj și fac parte din schimbul de replici declanșat de declarația parlamentarului UDMR.

Acuzații privind folosirea repetată a etichetei de „șovin”

Curteanu susține că nu ar fi pentru prima dată când întâlnește acest tip de discurs și afirmă că, inițial, a privit utilizarea unor asemenea termeni drept o formulare nefericită. Repetarea lor îl determină însă să considere că este vorba despre o strategie politică.

„Am observat că nu este prima dată când uzați de astfel de termeni. În primă fază am crezut că este o greșeală nefericită, dar observ că această greșeală începe să se transforme într-un argument manipulativ. Iar dacă singurul dumneavoastră argument este «sunt șovini», atunci, domnule Botond, nu faceți politică serioasă, faceți doar propagandă ieftină menită să învrăjbească, în scop electoral, oameni care nu au nimic unul cu celălalt”, afirmă secretarul general al AUR Cluj.

Mesajul său încearcă astfel să mute disputa de la nivelul relațiilor româno-maghiare la cel al confruntării dintre partide.

Curteanu susține că activitatea politică desfășurată de AUR în comunitățile locale nu pornește de la apartenența etnică a cetățenilor și că reprezentanții partidului discută inclusiv cu membri ai comunității maghiare.

„Noi nu avem nevoie să inventăm dușmani pentru a vorbi cu oamenii. Când ieșim pe stradă, nu îi întrebăm pe oameni ce etnie au înainte să îi ascultăm, îi întrebăm ce probleme au. Vorbim cu pensionari, cu tineri, cu antreprenori, cu angajați, cu oameni care au votat cu noi și cu oameni care nu ne-au votat și, ce să vezi, chiar și cu maghiari”, declară acesta.

„România este a tuturor cetățenilor ei”

Unul dintre mesajele centrale ale reacției lui Mihai Curteanu este că apartenența etnică nu ar trebui transformată într-un criteriu al dialogului politic.

„România, domnule Botond, este a tuturor cetățenilor ei. Și poate tocmai aici este problema celor care preferă etichetele: noi vorbim cu oamenii, iar oamenii ne spun direct ce îi doare. Când realitatea din teren nu mai poate fi ignorată, apare arma politică cea mai comodă: frica, eticheta și dezbinarea”, afirmă reprezentantul AUR Cluj.

Curteanu sintetizează ceea ce consideră că reprezintă o strategie de marginalizare politică prin trei formule: „Sunt șovini”, „Sunt extremiști” și „Nu avem ce discuta cu ei”.

În interpretarea sa, asemenea calificative sunt utilizate pentru a evita o dezbatere pe teme concrete.

„Același scenariu vechi: nu răspundem la întrebări, nu discutăm despre problemele oamenilor, nu intrăm în dezbatere, îi declarăm pe ceilalți indezirabili și considerăm subiectul închis. Ei bine, nu este închis”, spune Curteanu.

Apel la dezbatere și confruntarea ideilor

Dincolo de schimbul dur de acuzații, reprezentantul AUR Cluj invocă principiul pluralismului democratic și susține că diferențele politice trebuie confruntate prin argumente.

„Democrația înseamnă să poți să nu fii de acord cu cineva fără să-l demonizezi. Iar dacă dumneavoastră, ca parlamentar, considerați că milioane de oameni care votează diferit de dumneavoastră trebuie reduși la o etichetă, atunci problema nu este la cei pe care îi acuzați, problema este felul în care înțelegeți dumneavoastră dialogul democratic”, afirmă Curteanu.

În acest context, el readuce în discuție situația specifică a Clujului, un județ în care comunitățile română și maghiară împart același spațiu social, economic și cultural.

„Clujul a demonstrat de prea multe ori că oamenii pot conviețui, indiferent de etnie. Nu avem nevoie de politicieni care să ne spună pe cine avem voie să ascultăm. Nu avem nevoie de politicieni care să ne spună cu cine avem voie să stăm la aceeași masă și, cu atât mai puțin, nu avem nevoie de politicieni care să transforme diferențele politice în acuzații personale”, afirmă liderul AUR Cluj.

Curteanu: AUR își va continua activitatea „în mijlocul oamenilor”

Secretarul general al filialei clujene transmite că declarațiile unui adversar politic nu vor schimba strategia partidului și spune că AUR va continua contactul direct cu cetățenii.

„Stați liniștit, domnule Botond, AUR nu va dispărea pentru că un parlamentar declară că nu vrea să aibă de-a face cu noi și nici oamenii care ne susțin nu vor dispărea. Noi vom continua să mergem în stradă, vom continua să ascultăm oamenii, vom continua să punem întrebări, vom continua să criticăm ceea ce considerăm greșit și împotriva românilor”, declară Mihai Curteanu.

Acesta adaugă că partidul își revendică legitimitatea politică din voturile primite și că nu va accepta ca participarea sa la dezbaterea publică să fie condiționată de aprobarea altor formațiuni.

„Și, mai ales, nu vom cere voie nimănui pentru a reprezenta oamenii care ne-au acordat încrederea”, spune Curteanu.

„Nu etichetele câștigă încrederea oamenilor, faptele o câștigă”

Finalul mesajului său este adresat direct parlamentarului UDMR și păstrează tonul polemic al întregii intervenții.

„Așa că, domnule Botond, dacă vreți doar să aruncați etichete și să închideți ușa dialogului, atunci spuneți-o direct”, transmite Mihai Curteanu.

Acesta susține că electoratul poate face diferența între confruntarea democratică a ideilor și tentativele de polarizare a societății.

„Oamenii din Cluj și din România sunt suficient de inteligenți încât să vadă cine construiește punți și cine încearcă să ridice ziduri. Și poate ar fi timpul ca politicienii de rit vechi, înrădăcinați în cutume politice meschine, să înțeleagă un lucru elementar: NU ETICHETELE CÂȘTIGĂ ÎNCREDEREA OAMENILOR, FAPTELE O CÂȘTIGĂ. Iar noi vom fi în continuare acolo unde contează: în mijlocul oamenilor, indiferent de etnie”, încheie secretarul general al AUR Cluj.

O dispută politică ce atinge o temă sensibilă pentru Cluj

Schimbul de declarații depășește însă simpla confruntare dintre două formațiuni politice. Într-un județ în care relațiile dintre comunitățile română și maghiară fac parte din realitatea cotidiană, utilizarea unor termeni precum „șovin”, „extremist” sau a altor etichete cu puternică încărcătură politică și identitară poate amplifica tensiunea unei dezbateri care, în esență, privește colaborarea dintre partide.

Parlamentarul UDMR și-a prezentat delimitarea față de AUR drept punct de vedere personal, precizând că nu poate vorbi deocamdată în numele întregului partid. De cealaltă parte, Mihai Curteanu interpretează calificativul folosit drept o acuzație nejustificată și cere ca dezbaterea să fie purtată asupra proiectelor, deciziilor și viziunilor politice.

Rămâne astfel o diferență politică evidentă între cele două tabere. Una este însă refuzarea unei alianțe sau colaborări – drept legitim al oricărei formațiuni politice – și alta este discuția despre limbajul prin care sunt caracterizați adversarii.

Mesajul transmis de AUR Cluj prin Mihai Curteanu este că filiala respinge acuzația de șovinism și susține că își va continua activitatea politică adresându-se cetățenilor indiferent de etnie.

Într-un Cluj construit de-a lungul timpului prin contribuția mai multor comunități, adevărata miză a unei asemenea controverse rămâne capacitatea politicienilor de a transforma diferențele de viziune într-o confruntare democratică de idei, fără ca aceasta să se transforme într-o confruntare între oameni.

Pentru că partidele pot fi adversare, proiectele politice pot fi incompatibile, iar opiniile pot fi radical diferite. Conviețuirea unei comunități nu ar trebui însă transformată în instrument electoral.