Mirele, dacă nu reușea să doboare pana miresei, trebuia să le plătească feciorilor cu țuică
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj prezintă tradiția „Pana miresii” proba de bărbăție a mirelui, în satele de munte ale Cluj, din Munții Apuseni.
„În zona de munte a județului Cluj, în cadrul nunții, se întâlnea un obicei în care mirele trebuia să treacă prin anumite probe, în cadrul cărora să-și dovedească îndemânarea și faptul că este pregătit pentru însurătoare.
Astfel, cu o zi înainte de nuntă, feciorii, prieteni ai mirelui, aduceau din pădure o rudă lungă de brad, în vârful căreia puneau o sticluță pe care o legau cu sârmă, alături de niște pene. Această rudă era legată lângă casă, ori lângă un brad înalt, iar mirele trebuia să se urce până în vârf și să rupă „ pana miresii”, acest moment însemnând „proba de bărbăție a mirelui”. „Dacă nu se simțea în stare, mirele își băga om”, spune Ioan Vâtcă din localitatea clujeană Râșca.
Mai târziu, spun oamenii satelor, se trăgea cu pușca, iar ținta nu era fixă, deoarece feciorii mișcau ruda cu pana miresei, iar în acest mod era mai greu ca mirele să-și dovedească îndemânarea. Uneori, feciorii înconjurau ruda cu sârmă ghimpată, iar ajungerea până la pana miresei era foarte dificilă.
Dacă nu reușea să doboare pana miresei, mirele trebuia să le plătească feciorilor cu țuică” a prezentat tradiția Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
