(OPINIE) Voicu Ienci: Cand Brad Pitt il va juca pe Shaka Zulu
Nu va incearca un sentiment de stanjeneala, o jena vizuala atunci cand noile filme, care tin capul de afis in cinematografe, pe Netflix sau pe HBO vi-l prezinta pe eroul homeric Ahile sau pe aristocratii rusi ai Ecaterinei cea Mare ca fiind de rasa neagra?
Ni se spune tot mai des ca nu anumite caracteristici biologice conteaza, ci talentul si interpretarea artistica, geniul actoricesc. O fi si asta un adevar, dar valabil pana unde si pana cand? Putem sfida evidenta unor personaje adanc inradacinate in constiinta unei civilizatii, putem realiza un transplant in adevar, putem interveni chirurgical asupra memoriei, precum am taia o bucata din creierul colectiv, din constiinta osificata, din adevarul trait si redat in mod repetat prin zeci de generatii?
Actorii travestiti ai epocii elisabetane nu au avut o viata lunga, fiind eliminati natural, de bunul simt al publicului in decurs de cateva generatii. Castratii cantareti de opera, dincolo de legenda, sadism si oripilarea fireasca a unui mod de incepere a unei cariere artistice, nu au apucat mai mult de o suta de ani de istorie. Experienta unei civilizatii care a ajuns sa promoveze negri in roluri de personaje istorice indubitabil de rasa alba, ne spune ca tentativele impotriva firescului, incercarea de minciuna si distorsionare a realitatii efective, a intamplarii actului artistic nu poate sa dureze.
Sa fie vorba de o etapa efemera, de o moda politica transpusa in arta si sortita disparitiei si uitarii?
Spre deosebire de omul de astazi, cel de acum cincizeci, o suta de ani sau trei secole traia intr-un mediu universal, in care valorile de baza ale societatii erau simple si cu caracter de imuabilitate. Adevarul insemna, de exemplu, corespondenta intre afirmatie si realitatea obiectiva, efectiva. Nu exista nimeni care sa devieze lucrurile de pe acest fagas iar aspectul religios al conceptului de adevar ingloba natural realitatea imediata asa cum era, ocupandu-se sa brodeze pe adevarul mistic al lumii si intelegerii de dincolo -separata si necontestand evidenta lucrurilor palpabile, inglobate doar intr-o realitate de dimensiuni vizand infinitul Dumnezeiesc. Fata de aceasta parte nevazuta a lumii oricine putea avea o parere, dar realitatea imediata si sesizabila cu mijloacele umane era aceeasi pentru toti.
Stiinta si filozofia moderna, introducand conceptul de stiinta ca modalitate si argument de negare a divinitatii -doar pentru unii, desigur- a spart lumea si conceptia ei in numele materiei, a perceptibilului in asa hal incat pana si adevarul despre realitatea obiectiva si sesizabila direct a dobandit mii de forme, care mai de care mai ciudate si mai excentrice.
Intre stiinta si Dumnezeu, filozofii au putut broda cum au vrut, gasindu-si adeptii uneori fanatici, de la ateism nihilist la tot feluri de mistici sincretice pana la ridicol, de la materialismul pur la conceptii ezoterice exclusiviste. Amestecand, antagonizand sau negand planurile, filozofii secolului XIX si cei din secolul XX au relativizat adevarul pana la negarea substantei lui, iar prin mijloacele de comunicare in masa potentate de progresul tehnologic au starnit o degringolada informationala numai buna de sucit mintile omului contemporan.
Starea de lucruri a fost observata si speculata cu genialitate de curentul neo-marxist in momentul in care a fost postulata teoria deconstructivismului lingvistic. Asociind arbitrar, dar premeditat si coordonat, alte sensuri cuvintelor, vei reusi sa modifici gandirea, sa pervertesti acea logica elementara, ce exista in firea lucrurilor si care pare a nu putea fi contrazisa vreodata. Experienta pe mai departe a aratat ca la fel poti proceda cu imaginile si simbolurile, pana intr-acolo unde Hollywoodul devine un malaxor gigantic al constiintelor, care contaminate cu ce trebuie, urmeaza sa produca o noua perceptie universala a unei noi realitati. Ahile este negru, iar piticii Albei ca Zapada (devenita si ea, din ce in ce mai bronzata) nu mai sunt pitici din motive „umaniste”, pentru a apara asa zise valori pe care vechea oranduire le ignora -egalitatea rasiala, redarea demnitatii unor segmente de societate defavorizate, etc.
Ce frumos …am putea spune daca nu am observa ca o realitate sau continutul unui basm universal ajung anulate in ochii celor mult prea tineri ca sa inteleaga acrobatia axiologica ce tot minciuna ramane si nicidecum adevar. Copiii nascuti in mileniul acesta nu-si vor croi educatia pe baza unor ecranizari ale povestilor din secolul trecut. Pentru ei Cleopatra este absolut neagra, nu mai are delicatetea, explozia de feminitate si ochii violeti ai lui Lizz Taylor, pentru ca asa o vad, pentru ca autoritatea comunicationala asa le spune. Ca Ptolemeii erau greci, de rasa alba, nu va mai conta peste o generatie sau doua, atata timp cat acest lucru ramane informatie intre copertile unei carti prafuite sau pe un site catalogat drept obscur de numarul de accesari.
Din aceleasi motive, Ahile e in pericol sa ramana pe veci afro, nemaicontand ca aheii au coborat din nord in peninsula greaca si pe tarmurile Asiei Mici. Pe Alba ca Zapada o vom croi cum vom vrea de acum incolo, in ignorarea suverana a unui basm pana nu demult cunoscut de catre orice copil de pe planeta.
Nu va faceti iluzii, nu se pierde doar memoria in acest malaxor de aneantizare a adevarului. Ne vom pierde logica actuala despre viata, relatiile cu ceilalti, despre ce e bine si ce e rau sa facem, despre asteptari firesti si elementare, pana acolo unde nu vom mai fi noi, ci rezultatul unei minciuni programate si declamate cu valoare de adevar, pana acolo unde constiinta noastra nu va mai putea distinge realitatea, pana acolo unde perceptia de azi va deveni negata absolut.
Sper sa apara atunci un nou Brad Pitt in rolul lui Shaka Zulu. In mod sigur, va fi autentic.
Despre Voicu Ienci
Absolvent al Facultatii de Drept -Universitatea Babes-Bolyai (2000) si al Certificatului Profesional in Management -The Open University (U.K. 2013), Voicu Ienci este antreprenor si pasionat de istorie si politica.
Ideologic, este profund atasat conservatorismului clasic si un apropiat al viziunilor crestine pro-viata si pro-familie
