Pasul Prislop, un drum ireal de frumos, cu peisaje de basm, între două regiuni istorice

Pasul Prislop (din Maramureș) este trecătoarea cea mai înaltă din Carpații Orientali, fiind situat pe DN18 la 1416 m altitudine și, care face legătura dintre Depresiunea Maramureș situată spre vest-nord-vest și valea Bistriței Aurii (Moldova) situată spre est-sud-est.

Trecătoarea este situată între Munții Rodnei – aflați la sud și Munții Maramureșului – aflați la nord, pe culmea dintre Preluca Tătarilor și vârful Stiol (1611 m), între orașul Borșa aflat la vest și satul Șesuri din comuna Cârlibaba aflată la est. Partea pasului dinspre Maramureș este mai abruptă, trecătoarea continuându-se spre sud cu o pantă mai domoală.

Pasul Prislop – File de istorie

În martie 1241 în timpul Marii Invazii Mongole, o coloană tătară trecută spre Transilvania prin Pasul Cârlibaba, se divide și una dintre părți coboară prin Pasul Prislop spre Maramureș.

În Primul Război Mondial Armata Austro-Ungară a construit în jurul anului 1915 cu prizonierii de război ruși, o cale ferată de legătură între Borșa și Iacobeni, peste trecătoare. În perioada de activitate a liniei, la Prislop a existat un adevărat orășel de barăci iluminat cu ajutorul unor generatoare electrice. Calea ferată a fost însă ulterior abandonată după preluarea administrației regiunii de către Regatul României, dar elementele sale de bază au folosit în perioada interbelică, la construcția căii ferate cu ecartament îngust de pe Vaser.