Prima revenire în țară a Regelui Mihai, după comunism: Un milion de români veniseră să-l vadă! Regimul Iliescu se temea de puterea Regelui!

Revenirea regelui Mihai în România, după exilul său forțat, reprezintă un episod semnificativ în istoria modernă a țării. După abdicarea sa în 1947, sub presiunea regimului comunist și a influenței sovietice, Regele Mihai a fost nevoit să părăsească țara, iar pentru o lungă perioadă a trăit în exil în Occident. Revenirea sa în țară, începând cu anii ’90, a fost marcată de tensiuni politice, dar și de emoții puternice din partea românilor.

Prima tentativă de revenire (1990)

În ianuarie 1990, la scurt timp după Revoluția din decembrie 1989, Regele Mihai a încercat să revină în România pentru a lua parte la schimbările politice și pentru a-și vizita țara natală după mai bine de patru decenii de exil. Totuși, acest prim pas s-a dovedit a fi problematic. În ciuda popularității sale în rândul multor români, guvernul condus de Ion Iliescu, care provenea din rândurile fostului aparat comunist, se temea de influența pe care Regele ar fi putut-o exercita asupra poporului.

După ce au aterizat pe Aeroportul Otopeni, și-au propus să ajungă la Curtea de Argeș pentru a sărbători acolo. Totuși, pe traseul lor, pe autostrada București-Pitești, autoritățile au instalat un baraj și i-au acuzat pe membrii Familiei Regale că au intrat ilegal în țară. În urma acestui incident, pașapoartele le-au fost confiscate, iar familia a fost obligată să părăsească România.

Această acțiune a stârnit indignare în rândul unor pături ale populației, dar a reflectat și polarizarea politică din acea perioadă de tranziție. Mulți dintre liderii postcomuniști erau reticenți față de revenirea monarhiei sau a regelui, temându-se că acest lucru ar putea amenința noul echilibru politic instaurat.

Revenirea din 1992

În 1992, cu ocazia Paștelui, Regele Mihai a primit în sfârșit permisiunea de a se întoarce în țară. Această vizită a fost un moment emoționant și istoric pentru România. Aproximativ un milion de români au ieșit pe străzile Bucureștiului pentru a-l aclama pe rege, arătând astfel un profund atașament față de figura sa și față de ideea monarhică. Regele Mihai a ținut discursuri emoționante, a participat la slujbele religioase și s-a întâlnit cu cetățenii din diferite regiuni ale țării. Tensiunile au crescut și mai mult după ce Radu Câmpeanu, liderul PNL, i-a sugerat Regelui să candideze la alegerile prezidențiale, propunere pe care acesta a respins-o ferm.

Această revenire a Regelui Mihai în 1992 a reprezentat, pentru mulți români, o speranță pentru un viitor mai bun și o reconectare cu valorile istorice și culturale ale României precomuniste. Totuși, guvernul de la acea vreme, condus de aceeași grupare politică aflată la putere după Revoluție, a văzut în popularitatea regelui o amenințare, iar accesul său în țară a fost ulterior restricționat.

Obstacole și reveniri ulterioare

După vizita din 1992, lui Mihai i s-a refuzat de mai multe ori intrarea în România. În această perioadă, familia regală a continuat să rămână activă pe plan internațional, susținând democratizarea țării și promovând imaginea României în Occident.

Regele Mihai a reușit să se întoarcă definitiv în țară abia la sfârșitul anilor ’90, odată cu schimbările politice care au mai atenuat tensiunile dintre monarhie și noul regim republican. În 1997, sub guvernul lui Emil Constantinescu, Regelui Mihai i-a fost restaurată cetățenia română, iar relațiile dintre acesta și statul român au început să se normalizeze.