Prima sâmbătă din Postul Paștilor, „Sântoaderul”, o zi în care după moți, „se leagă binele și răul anului”
În prima sâmbătă din Postul Paștilor, în calendarul popular este sărbătorit „Sântoaderul”, o zi de care, potrivit oamenilor satelor, „se leagă binele și răul anului”.
<<Sântoaderul, spuneau bătrânii, „rânduiește soarele și îl păzește să nu fugă de pe bolta cerului, lăsând oamenii în frig și negură.
Conform credințelor populare, Sântoaderul trebuia respectat cu strășnicie, deoarece el purifica timpul și spațiul, pregătind sărbătorile care urmează, printre care Blagoveștenia (Bunavestire).
„La Sântoader nu era bine ca femeile să toarcă, să țeasă, să coase, nici șezători să se facă, alminteri vin caii lui Sântoader și le pedepsesc”.
Sunt multe obiceiuri întâlnite în această zi în satele din Transilvania și din toată țara. Printre acestea se numără faptul că fetele obișnuiau ca în zorii acestei zile , „înainte de a ieși cei 7-12 cai ai lui Sântoader la păscut”, să se spele cu apă de pe florile de câmp. În „lăutoare” (apa pentru spălat) se punea iederă , busuioc, saschiu, calapăr, năvalnic și frunze de nuc. Plantele se fierbeau în „apă neîncepută”, adusă în zori din fântână sau de la izvor, iar după ce tinerele fete își spălau părul, o aruncau la rădăcina pomilor, ca să fie roditori.
În timp ce-și împleteau părul și-și legau cosițele cu păr de cal, fetele rosteau un descântec adresat Sântoaderului:
„Toadere, Sântoadere,
Crește părul fetelor,
Ca și coama iepelor
Și chica feciorilor,
Ca și coada cailor”>> arată cei de la Centrul Județean pentru Conservarea sși Promovarea Culturii Tradișionale Cluj.
