Apuseni Info

Știri și informații non-stop din CLUJ, ALBA, HUNEDOARA, ARAD și BIHOR

Primarul din Tureni, Elena-Daniela Mănăilă, despre comasarea comunelor: „Este politica marilor orașe, care nu mai au unde să se dezvolte”. De ce spune că vor crește taxele și cheltuielile?

Primarul din Tureni, Elena-Daniela Mănăilă, despre comasarea comunelor: „Este politica marilor orașe, care nu mai au unde să se dezvolte”. De ce spune că vor crește taxele și cheltuielile?

Comasarea comunelor nu ar aduce economiile promise de susținătorii reformei administrative, ci ar putea duce la creșterea taxelor, a salariilor din administrație și a costurilor suportate de cetățeni. Este avertismentul lansat de Elena-Daniela Mănăilă, primarul comunei Tureni, județul Cluj, în podcastul „În Lumea lui Avarvarei”. Edilul susține că reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale (UAT) riscă să devină o „formă mascată” de creștere a cheltuielilor și acuză marile orașe că ar urmări, în realitate, extinderea propriilor teritorii.

Reforma administrativă, între economii bugetare și costuri suplimentare

Discuțiile despre reorganizarea administrativ-teritorială a României revin periodic în spațiul public, pe fondul presiunilor asupra bugetelor locale, al depopulării unor comunități rurale și al diferențelor mari dintre capacitatea financiară a localităților.

Printre argumentele invocate în favoarea comasării comunelor se numără reducerea numărului de primării, diminuarea cheltuielilor administrative și concentrarea resurselor pentru investiții și servicii publice.

Elena-Daniela Mănăilă contestă însă ideea că unirea mai multor comune ar produce automat economii. Primarul din Tureni consideră că schimbarea încadrării administrative ar putea genera efectul opus, inclusiv prin modificarea nivelurilor de salarizare și a obligațiilor fiscale: „Cu siguranță cresc. La o comună cum e a noastră, de gradul trei, este un anumit nivel de salarizare și de impozitare. În momentul în care noi ne comasăm cu oricine, automat crește gradul comunei. Asta e o formă mascată de a le spune oamenilor că reduci cheltuielile. De fapt, tu le crești: automat cresc impozitele și taxele și cresc salariile angajaților.”

Afirmația edilului reflectă o temere legată de efectele reorganizării asupra bugetelor locale. Totuși, impactul concret asupra taxelor și salariilor ar depinde de legislația aplicabilă, de noua structură administrativă și de deciziile autorităților competente. Comasarea nu presupune, în sine, o majorare automată a tuturor impozitelor.

„Volumul de muncă rămâne același”. De ce spune primarul că nu vor dispărea funcționarii

Un alt argument prezentat de primarul comunei Tureni privește personalul din administrația locală. Mănăilă susține că unirea primăriilor nu elimină atribuțiile pe care acestea le îndeplinesc pentru cetățeni.

Documentele, cererile, autorizațiile și celelalte servicii administrative ar trebui procesate în continuare, indiferent dacă localitățile sunt conduse separat sau fac parte dintr-o unitate administrativă mai mare: „Volumul de muncă pe un om, dacă se comasează, rămâne același. Sunt indicatori de norme care ne spun că un om poate procesa, dau un exemplu, 10 documente într-o zi. Omul ăla, dacă mă comasez, nu va procesa 20 de documente, ci tot 10. Deci numărul de salariați rămâne constant. Și atunci întrebarea e: unde se face reducerea? Plus cheltuielile oamenilor: distanța până la primăria unde se comasează se va dubla sau se va tripla. Cine plătește motorina, timpul, plimbarea salariaților? Să zicem că ne comasăm cu Feleacu. Salariații din Tureni să meargă până la Feleacu înseamnă motorină și cheltuieli de transport care se decontează. Spuneți-mi dumneavoastră ce se reduce.”

Edilul atrage astfel atenția asupra unui aspect mai puțin discutat al reorganizării: distanța dintre cetățeni, angajați și sediile administrative.

În cazul unei eventuale comasări, centralizarea serviciilor ar putea obliga locuitorii unor sate să parcurgă distanțe mai mari pentru rezolvarea problemelor administrative, dacă nu ar fi păstrate puncte locale de lucru sau servicii digitale accesibile.

Pe de altă parte, susținătorii reformei consideră că anumite cheltuieli de conducere și de funcționare ar putea fi reduse prin eliminarea structurilor administrative paralele. Economiile efective ar depinde însă de modul în care ar fi proiectată și aplicată reorganizarea.

Acuzații la adresa marilor orașe: „Se uită peste gard la teritoriile comunelor”

Cea mai dură parte a intervenției primarului din Tureni vizează motivele pe care aceasta le atribuie promotorilor comasării.

Întrebată despre argumentul potrivit căruia în unele comune mici funcționarii ar avea prea puțină activitate, Elena-Daniela Mănăilă a susținut că în spatele ideii de reorganizare s-ar afla, de fapt, interesele teritoriale ale marilor orașe: „Știți care e adevărul la toată comasarea asta? Este politica marilor orașe, care nu mai au unde să se dezvolte, nu mai au unde să facă investiții, nu mai au teritorii și atunci se uită peste gard la teritoriile comunelor și pun ochii pe ele. Acesta este singurul motiv pentru care se dorește comasarea. Ne-am mai simțit văduviți și vitregiți: Făgetul, până în 1968, a aparținut comunei Tureni, iar în 1975, 375 de hectare, cele mai productive terenuri, au trecut la municipiul Turda.”

Primarul invocă astfel și episoade istorice pe care le consideră dezavantajoase pentru comunitatea din Tureni. Referirile la Făget și la cele 375 de hectare despre care afirmă că au fost transferate municipiului Turda sunt prezentate ca exemple ale pierderilor teritoriale resimțite de comună.

Aceste afirmații reprezintă perspectiva edilului și nu demonstrează, prin ele însele, că actualele propuneri de reorganizare administrativă ar urmări preluarea terenurilor comunelor de către orașe.

„Noi producem grâu, avem fermele, producem hrană”. Replica primarului privind autofinanțarea comunelor

Elena-Daniela Mănăilă respinge și argumentul că unele comune ar trebui comasate deoarece nu reușesc să își acopere cheltuielile din venituri proprii.

Primarul recunoaște că Tureni nu se autofinanțează integral, dar susține că dependența de fonduri redistribuite de la bugetul de stat nu este o problemă exclusiv rurală.

În opinia sa, contribuția comunelor la economia națională nu poate fi evaluată doar prin veniturile colectate la bugetele locale, ci trebuie luată în calcul și producția agricolă, activitatea fermelor și rolul comunităților rurale în aprovizionarea orașelor: „Nu ne autofinanțăm? Da, nu ne autofinanțăm. Dar nu se autofinanțează nici municipiile. 80%, poate 90% din UAT-urile din România nu se autofinanțează. Dar noi, pe teritoriile noastre, producem grâu, avem fermele, producem hrană. Ce-ar fi să nu le mai dăm domnilor de la oraș de mâncare, dacă zic ei că nu ne mai dau nouă bani? Astea sunt niște nemernicii scoase pe piață de niște politruci inconștienți.”

Procentul de 80–90% invocat de edil este o estimare exprimată în cadrul interviului, nu o statistică verificată independent în acest articol.

Problema autofinanțării administrațiilor locale este una complexă. În România, bugetele locale sunt alimentate atât din impozite și taxe proprii, cât și din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și din TVA, transferuri și alte surse de finanțare.

Prin urmare, dependența unei localități de mecanismele de redistribuire bugetară nu este suficientă, luată separat, pentru a stabili dacă aceasta ar trebui sau nu comasată.

Ce ar însemna comasarea comunelor pentru locuitori

Reorganizarea administrativ-teritorială ar putea avea consecințe asupra funcționării primăriilor, reprezentării politice locale, accesului la servicii publice și gestionării investițiilor.

Pentru susținătorii comasării, avantajul principal ar fi reducerea fragmentării administrative și folosirea mai eficientă a resurselor. Pentru adversarii acestei soluții, riscul este îndepărtarea deciziei administrative de comunitățile mici și apariția unor costuri suplimentare.

În cazul comunei Tureni, primarul Elena-Daniela Mănăilă consideră că reforma ar trebui judecată după efectele reale asupra cetățenilor, nu doar după numărul de primării care ar dispărea de pe hartă.

Mesajul edilului este că o reformă prezentată drept soluție pentru reducerea cheltuielilor poate deveni contraproductivă dacă nu sunt calculate în prealabil costurile de personal, transport, funcționare și acces la serviciile publice.

Declarațiile au fost făcute în podcastul „În Lumea lui Avarvarei”, în cadrul unei discuții despre viitorul administrației locale și posibilele efecte ale comasării comunelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *