România pierde aproape 7 miliarde de euro din PNRR: LISTA cu proiecte-cheie riscă să fie afectate!
România a obținut acces la fonduri europene cu aproximativ 7 miliarde de euro mai puțin decât fusese prevăzut inițial, ca urmare a negocierilor cu Comisia Europeană și a revizuirii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Conform noului acord:
- Fondurile nerambursabile (granturi) rămân garantate, în valoare de 13,57 miliarde de euro.
- Componenta de împrumuturi scade la doar 8,01 miliarde de euro, față de 15 miliarde stabilite inițial.
Per total, alocarea s-a diminuat de la 28,5 miliarde de euro la 21,62 miliarde de euro.
Ce proiecte vor fi afectate?
| Domeniu | Tăieri principale |
|---|---|
| Infrastructură spitalicească (19 spitale) | -511 milioane € (grant); +259,8 milioane € mutate spre împrumut |
| Modernizare infrastructură feroviară | -1,369 miliarde € (grant) |
| Trenuri noi | -135 milioane € |
| Extindere sisteme de apă și canalizare | -355 milioane € |
| Locuințe pentru tineri și specialiști | -139,7 milioane € |
| Eficiență energetică clădiri publice | -300 milioane € |
| Cămine și facilități universitare | -124,2 milioane € |
| Terapie intensivă neonatală (UTI + ambulanțe născuți) | -6,17 milioane € |
Alte proiecte prioritare cu finanțare păstrată sau extinsă:
- Secțiuni din autostrada A7 (Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani) au fost incluse în zona granturilor, cu fonduri de 2,15 miliarde €.
- Vor fi finalizate trei spitale noi, în completarea celor cinci existente, cu o alocare suplimentară pentru echipamente și ambulanțe.
Ce schimbă această renegociere?
Ministrul Dragoș Pîslaru a explicat că reducerea preponderentă a împrumuturilor reflectă contextul fiscal al României, oferind totodată garanție că niciun euro nerambursabil nu este pierdut. De asemenea, repunerea pe granturi a unor investiții-cheie precum A7 contribuie la relaxarea bugetului.
România continuă să beneficieze de finanțare nerambursabilă din PNRR, dar scăderea semnificativă a componentelor de împrumut și tăierile în sectoare vitale – sănătate, transport, educație – pot influența pe termen lung capacitatea de dezvoltare a infrastructurii și serviciilor publice. Negocierile au oferit o redirecționare strategică, dar destul de costisitoare.
