S-a fâsâit cultura protestului în agora clujeană? Unde sunt protestele de altădată din Piața Unirii?
Cluj-Napoca, considerat unul dintre cele mai vibrante orașe din România, nu este doar un centru universitar și cultural de renume, ci și un loc unde spiritul civic și cultura protestului au prins rădăcini adânci. În ultimele decenii, orașul a fost un punct de referință pentru mișcările de protest din România, remarcându-se prin implicarea activă a cetățenilor, solidaritatea comunității și metodele creative de exprimare.
În ultimii 13-14 ani, trei teme au generat campanii de proteste la Cluj:
- Protestele anti-RMGC din 2013 – Clujenii au fost printre cei mai activi participanți la mișcarea împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Mii de oameni au ieșit pe străzile orașului în fiecare duminică, organizând marșuri, flashmob-uri și alte forme de rezistență creativă.
- Colectiv (2015) – După tragedia din clubul bucureștean, valurile de indignare au mobilizat mase mari și la Cluj, oamenii cerând reformarea clasei politice și responsabilitate instituțională.
- Protestele anti-corupție (2017-2018) – Ordonanța 13 și alte măsuri guvernamentale controversate au scos în stradă zeci de mii de clujeni, într-un exemplu impresionant de solidaritate. Piața Unirii s-a transformat în centrul protestelor pașnice, unde mesajele erau transmise prin pancarte ingenioase și demonstrații tăcute.
În epoca post-pandemie, cultura protestului se pare că a intrat în hibernare. Prezent la Horia Nasra Show, activistul civic, scriitorul și fostul deputat Adrian Dohotaru a comentat dacă sau nu, mișcarea civică din Cluj „s-a fâsâit”.
„Cred că una dintre probleme e că lumea e online. Vedem și la declic.ro că o bună parte dintre oamenii de la Declic sunt din Cluj și fac petiții cu sute de mii de oameni ceea ce e ok, ajungi la un bazin mai mare decât te-ai puteai întâlni în agora dar mie îmi lipsește componenta asta, să ne întâlnim față în față, protestul, dar ce aș zice că la mai multe acțiuni pe care le-am organizat și fără să-mi bat capul, uneori eram câte o sută de oameni la mici proteste și nu era o infrastructură în care să avem bani de campanie. O făceam voluntar și ne adunam 100 de oameni la un protest legat de Hoia și aluncările de pe strada Uliului” a precizat Dohotaru.
Și în cazul PUZ Carbochim, societatea civilă s-a opus proiectului, prezentând alternative sustenabile pentru zona Someșului: „Cu Adriana Măgerușan am scris un articol despre zona industrială, despre PUZ Carbochim unde am propus alternative la modul în care este construit acest mall care se va vedea din spațiu”.
Activistul civic a precizat că nu are de gând să renunțe la proteste, atunci când este cazul: „Am văzut oameni în număr mare participând la acțiuni, la tururi civice, la mici proteste la tururi ghidate unde era o miză mai degrabă educativă, deci vine lumea, nu mi-aș face griji în sensul acesta, în schimb nu prea s-au făcut, aici pot să-mi reproșez și mie asta, că nu m-am axat foarte tare pe componență asta de protest dar poate că ăsta trebuie să fie rolul altor generații, la 20+ deși nu aș renunța la asta”.
@cluj.1 S-au fâsâit protestele la Cluj? A „omorât” USR strada? Ne răspunde Adrian Dohotaru #cluj#clujnapoca#clujnapoca_city#clujnapocalife#clujnapoca_city♥️ #clujulcivic #civci #proteste ♬ sunet original – Cluj 1
Unul dintre aspectele care definesc cultura protestului la Cluj este creativitatea. De la pancarte cu mesaje ironice și până la cântece, protestele clujene sunt un amestec de activism civic și expresie culturală.
De asemenea, protestele clujene sunt recunoscute pentru organizarea exemplară. Participanții se mobilizează rapid prin rețelele sociale, iar mișcările sunt coordonate cu un simț puternic al responsabilității și al non-violenței. Prezența grupurilor civice precum „Declic” sau „Clujul Civic” demonstrează maturitatea comunității clujene și dorința acesteia de a avea un impact corect asupra deciziilor politice.
