Schimb de replici la Cluj între USR și AUR pe tema transparenței finanțării ONG-urilor
Un nou conflict politic a izbucnit în jurul proiectului legislativ privind transparența finanțării organizațiilor non-guvernamentale, după ce Alexandra Oană, consilier local USR, a criticat dur inițiativa susținută de AUR și PSD. Aceasta a acuzat că publicarea numelor donatorilor către ONG-uri poate deveni un instrument de intimidare și presiune asupra cetățenilor și antreprenorilor care susțin cauze civice sau presa independentă.
În replică, avocatul Gianina Cuc, membru AUR, a susținut că transparența este un principiu democratic fundamental și că regulile trebuie aplicate egal tuturor actorilor implicați în spațiul public.
Alexandra Oană: „Nu este un argument pentru transparență, ci pentru control și intimidare”
Consilierul local USR a afirmat că argumentul „dacă nu ai nimic de ascuns, nu ai de ce să îți fie frică” a fost folosit de-a lungul istoriei pentru justificarea supravegherii excesive a cetățenilor: „Argumentul cu care AUR și PSD apără legea privind finanțele ONG-urilor are o istorie lungă. A fost folosit de toate dictaturile ca să justifice supravegherea cetățenilor. Nu este un argument pentru transparență. Este un argument pentru control și intimidare”, a transmis Alexandra Oană.
Aceasta a susținut că publicarea numelor donatorilor poate avea consecințe directe asupra persoanelor care aleg să sprijine anumite organizații sau publicații independente: „Un mic antreprenor local care donează pentru presă independentă nu face nimic ilegal. Dar se poate trezi cu controale, întârzieri sau complicații dacă numele său este făcut public. Un angajat care donează pentru o organizație ce monitorizează cheltuielile autorităților nu face nimic greșit. Dar poate suferi consecințe la locul de muncă dacă șeful îi vede numele pe lista ANAF”, a declarat reprezentanta USR.
Alexandra Oană a subliniat că statul are deja acces la informațiile privind donațiile către ONG-uri și consideră că publicarea acestora nu reprezintă o măsură suplimentară de transparență: „Statul știe deja cine și cât donează către ONG-uri. Publicarea numelor donatorilor nu este un act de transparență suplimentară, ci, în România de azi, este o invitație la represalii”, a afirmat aceasta.
Critici la adresa AUR și PSD
Consilierul USR i-a criticat și pe inițiatorii proiectului, făcând referire atât la finanțarea partidelor politice, cât și la cheltuielile electorale: „Ramona Bruynseels spune că pragul de 5.000 de lei protejează donatorul obișnuit. Însă 5.000 de lei anual înseamnă puțin peste 400 de lei pe lună, adică o sumă perfect accesibilă unui om din clasa de mijloc care susține o cauză în care crede”, a transmis Alexandra Oană.
Aceasta a acuzat și lipsa de transparență privind cheltuielile unor formațiuni politice: „AUR a primit doar anul trecut 45 de milioane de lei din subvenții publice și a cheltuit peste jumătate pentru propagandă, fără să publice lista contractelor. În același timp, AUR a susținut un candidat la prezidențiale care nici până astăzi nu și-a declarat cheltuielile de campanie sau lista finanțatorilor”, a afirmat consilierul local USR.
Totodată, Alexandra Oană l-a criticat și pe deputatul PSD Remus Lăpușan, care a susținut că legea ar presupune doar o simplă informare: „Un nume, corelat cu organizația beneficiară, arată dacă susții presa independentă, lupta anti-corupție sau drepturile minorităților. GDPR numește asta date sensibile și le protejează explicit”, a transmis aceasta.
Gianina Cuc, AUR: „Transparența nu înseamnă intimidare”
În replică, avocatul Gianina Cuc, membru AUR, a respins acuzațiile formulate de reprezentanta USR și a susținut că transparența finanțărilor este o practică normală într-un stat democratic: „Cred că este important ca această discuție să fie purtată cu argumente reale, nu cu etichete și comparații exagerate despre dictaturi și represalii”, a transmis Gianina Cuc.
Aceasta consideră că cetățenii au dreptul să cunoască sursele de finanțare ale organizațiilor care influențează spațiul public: „Într-un stat democratic, transparența privind finanțările este un principiu esențial, indiferent că vorbim despre partide politice, ONG-uri, presă sau alte entități care influențează spațiul public. Cetățenii au dreptul să știe cine finanțează organizații care participă activ la dezbaterea publică”, a declarat reprezentanta AUR.
Avocatul a respins și ideea că astfel de măsuri ar putea genera abuzuri: „Dacă acceptăm logica potrivit căreia cineva ar putea avea de suferit pentru că apare într-o listă publică, atunci ar trebui eliminate toate declarațiile de avere, toate contractele publice și toate formele de raportare publică”, a afirmat Gianina Cuc.
Disputa privind transparența continuă
Reprezentanta AUR a susținut că proiectul urmărește doar transparența finanțărilor importante și că pragul de 5.000 de lei a fost introdus tocmai pentru protejarea donațiilor mici: „Acest prag există tocmai pentru a proteja donațiile mici și cetățeanul obișnuit. Legea urmărește transparența finanțărilor consistente, nu donațiile simbolice”, a transmis avocatul.
De asemenea, Gianina Cuc a afirmat că regulamentul european GDPR nu interzice publicarea unor astfel de informații atunci când există interes public și bază legală: „GDPR nu interzice transparența atunci când există interes public legitim și bază legală. Altfel nu ar mai exista declarații de avere, liste de sponsorizări sau monitorizarea finanțărilor electorale”, a explicat aceasta.
La final, reprezentanta AUR a susținut că regulile privind transparența trebuie aplicate tuturor actorilor publici, fără excepție: „Transparența trebuie aplicată tuturor partidelor, ONG-urilor, instituțiilor publice și grupurilor care influențează deciziile publice. Democrația nu se apără prin opacitate și victimizare permanentă, ci prin reguli clare și egale pentru toți”, a concluzionat Gianina Cuc.
