Se strânge cureaua. Ilie Bolojan ia în calcul o creștere a taxelor: „Am cheltuit mai mult decât ne-am permis”
Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a tras un semnal de alarmă privind situația bugetară a țării, afirmând că România „cheltuiește de mulți ani mai mult decât își poate permite”. Într-o declarație oficială, Bolojan a subliniat că deficitul bugetar structural reprezintă o vulnerabilitate majoră, care necesită măsuri clare și rapide.
Bolojan a reamintit că în cursul anului 2024, România s-a împrumutat, în medie, cu 1 miliard de euro pe săptămână, doar pentru a asigura funcționarea curentă a statului și plata salariilor, pensiilor și altor obligații sociale.
„Noi am cheltuit de mulți ani de zile mai mult decât ne-am putut permite. Am luat împrumuturi mari. Gândiți-vă că anul trecut am luat cam un miliard de euro împrumut săptămânal ca să asigurăm niște echilibre bugetare. (…) Și asta a însemnat că dobânzile la aceste credite vor crește an de an și indiferent ce Guvern va fi anul viitor, peste doi, trei ani de zile nu va putea fugi de această realitate. (…)
Noi avem două-trei posibilități. Sau ne reducem cheltuielile de funcționare sau creștem taxe și impozite, care să compenseze deficitele, să spunem, de la buget, sau facem unele și altele, iar reducerea de cheltuieli se face într-o formă pe care eu totdeauna am susținut-o. Domnule, nu dăm oamenii afară ca să ne aflăm în treabă. Da, calculăm corect personalul și atunci, nu știu, dar la un Consiliu Județean, de patru ani de zile poți să funcționezi fără probleme cu sub 100 de oameni”, a declarat Bolojan, la Antena 3 CNN.
Declarațiile vin într-un moment de presiune internațională din partea Comisiei Europene și a agențiilor de rating, care monitorizează atent situația fiscală a țării. România riscă proceduri de deficit excesiv și dobânzi tot mai mari la împrumuturile externe, dacă nu își corectează traiectoria bugetară.
În acest context, mesajul președintelui interimar pare să deschidă o dezbatere necesară și dificilă despre cum trebuie gestionate cheltuielile publice și ce tip de stat își poate permite România, în mod realist, în perioada următoare.
