Sistemul de sănătate din România cheltuiește cât în pandemie dar eficiența rămâne scăzută! Ce măsuri ia guvernul Bolojan?
Premierul Ilie Bolojan a atras atenția, într-o conferință de presă, asupra creșterii accelerate a cheltuielilor din sistemul public de sănătate și a pus sub semnul întrebării sustenabilitatea actualului model de finanțare, în condițiile în care eficiența serviciilor medicale rămâne scăzută.
„Nu mă refer la fondurile europene care intră în sănătate, nu mă refer la bugetele de investiții pe care le alocă Ministerul Sănătății pentru reparații de spitale sau dotări. Mă refer la sumele care intră în sistemul de sănătate prin casa de sănătate. Ca să vă faceți o imagine […] În urmă cu 10 ani, în 2014–2015, ponderea acestor cheltuieli din veniturile statului român era de 11%. Acum a ajuns la 16%. De exemplu: în 2021 – 49 de miliarde, în 2022 – 59 de miliarde, în 2024 – 73 de miliarde, iar în această vară, estimăm că în 2025 vom ajunge la 77 de miliarde”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a subliniat că nivelul actual al cheltuielilor este comparabil cu cel din perioada pandemiei, dar fără a exista o justificare similară în ceea ce privește urgențele sanitare. În acest context, a anunțat că Guvernul pregătește o serie de măsuri pentru optimizarea și controlul strict al fondurilor din sănătate.
Printre măsurile vizate se numără:
- Corelarea salarizării din spitale cu performanța actului medical;
- Control mai riguros al cheltuielilor cu medicamentele decontate, în special în ceea ce privește raportul dintre medicamentele inovative și cele generice, mai ieftine;
- Monitorizarea modului în care sunt acordate concediile medicale, în condițiile în care s-a observat o creștere suspectă a acestora în perioadele de sărbători;
- DSP-urile vor reglementa mai clar cererea și decontarea analizelor paraclinice, precum RMN-uri, tomografii și alte investigații costisitoare.
Premierul a precizat că nu este vorba despre tăieri de bugete, ci despre o reformă în utilizarea resurselor, astfel încât fondurile disponibile să se reflecte într-un sistem de sănătate mai eficient, accesibil și sustenabil pe termen lung.
