Sovieticii au scanat subteranul Sarmizegetusei Regia în anii 50`. A existat un oraș subteran dacic? Mit sau realitate?
foto: Grigore Roibu / ro.wikipedia.org
A existat un oraș subteran sub Sarmizegetusa Regia? Această ipoteză, despre Sarmizegetusa Regia, care i-a făcut curioși pe mulți români, i-a aparţinut fostului general de divizie Vasile Dragomir. Potrivit generalului, cetăţile dacice se suprapuneau unui oraş subteran întins pe 200 de kilometri pătraţi, iar sub Sarmizegetusa Regia ar fi existat o reţea de tuneluri. Echipe de cercetători ruşi, din perioada comunistă – anii 50`, ar fi scanat, cu dispozitive performante şi cu ajutorul sateliţilor, teritoriul Sarmizegetusei şi ar fi ajuns la această ipoteză, afirma fostul general.
„Eu odată am demonstrat, prin măsurători concrete, profesional făcute, cu aparatură precisă, că dacii aveau cunoştinţe astronomice, cum numai la maya le-am mai întâlnit. Noi am găsit sus, la Hirtoape (n.r. loc în apropiere de Sarmizegetusa Regia), în afară de elemente militare construite pe teren, şi elemente subterane, care după părerea mea ii proiectează pe daci că ducând un fel de război ca în Vietnam! Dacii noştri erau foarte buni luptători şi pe dedesubt, de aceea, chiar dacă nu este numai părerea mea, se vorbeşte că în zona Cioclovina sunt nişte peşteri ciudate, interesante, puţin explorate”, relata Dragomir, citat în jurnalul lui Napoleon Săvescu, publicat în 1998.
Însă mitul oraşului subteran şi al reţelei de tuneluri subterane, conform lui Daniel I. Iancu, cecetător ştiinţific la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, este fals, chiar dacă unii dintre români continuă să îl creadă. Nu doar că ar fi fost inutile pentru viața de zi cu zi a dacilor și fără rost, dar structura solului, moale şi nisipos, ar fi făcut imposibilă săparea lor. S-ar fi surpat.
„Geologia solului din zonă nu ar permite săparea unor tuneluri, nici măcar cu tehnologia de astăzi. Straturile de teren sunt oblice la Sarmizegetusa Regia, formate micaşisturi foarte subţiri. De aceea se produc adesea şi alunecări de teren”, afirmă cercetătorul ştiinţific.
