Stretenia sau Ziua Ursului. Ursul iese din bârlog și se rotește prin omăt. Dacă e soare și își vede umbra intră în bârlog și nu mai iese timp de 40 de zile!
Sărbătoarea creștină „Întâmpinarea Domnului” s-a suprapus, în lumea satului, peste una precreștină, numită în calendarul popular „Ziua ursului”. Era o sărbătoare a fecundității, la vremea în care primăvara era anunțată de primele raze calde ale soarelui.
„În credințele populare românești, ursului i se atribuiau calități instinctive de a simți mersul vremii. Astfel că, în ziua de 2 februarie, se credea că ursul iese din bârlog și juca, rotindu-se prin omăt. Dacă era soare și își vedea umbra, intra în bârlog din nou și nu mai ieșea timp de 40 de zile, iar dacă era înnorat și nu-și vedea umbra, era semn că iarna urma să se sfârșească în curând, aflăm din volumul <<Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania>>, autor etnolog Maria Bocșe, editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Zilei i se mai spunea <<Stretenie>>, cuvânt de origine slavonă, care însemna a întâlni, a întâmpina. În unele zone din Transilvania este denumită <<Ziua cu luminile>>, deoarece se credea că Maica Domnului cu Fiul său au fost întâmpinați la templu cu lumini aprinse.
În această zi, în satul tradițional, femeile împodobeau icoana Maicii Domnului cu vrejuri de viță de vie și cu mlădițe de salcie, ca să aducă noroc mireselor, sănătate pruncilor și spor în gospodărie.
Totodată, femeile țineau post în această zi pentru paza turmelor de animalele pădurii, de <<ura lupului și a ursului>> și de <<năvala bolilor iernii>>” arată cei de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
