Tărâmul ponoarelor din Apuseni, cel mai adânc sistem hidrocarstic din România: Poiana Vărăşoaia are privelişti uluitoare şi un patrimoniu subteran remarcabil!
foto: provinciacrisana.wordpress.com
Situată la nord de spectaculosul Platou Padiş, zona numită Vărăşoaia reprezintă un veritabil sanctuar al formelor carstice, definindu-se prin două platouri impunătoare ce îşi desfăşoară liniştea între repere geografice marcante: Vârful Piatra Boghii, Muntele Măgura Vânătă, Vârful Vărăşoaia şi bazinul Someşului Cald.
O zonă împărţită în două lumi carstice
Teritoriul Vărăşoaia este divizat natural în două subunităţi: Poiana Vărăşoaia – Sud şi Poiana Vărăşoaia – Nord, despărţite printr-o şa de legătură străbătută de un drum forestier şi de trasee turistice ce conduc spre Stâna de Vale, Vlădeasa sau spectaculoasele Chei ale Someşului Cald.
Poiana Vărăşoaia – Sud, cu forma sa eliptică, este presărată de o densitate remarcabilă de doline – adâncituri carstice rotunjite – ce adăpostesc în măruntaiele lor numeroase peşteri. Printre aceste adâncituri se află şi două lacuri carstice, formate în doline căptuşite cu sedimente aluvionare, adevărate oaze de linişte şi frumuseţe într-un peisaj sculptat de timp şi apă.
În contrast, Poiana Vărăşoaia – Nord se află la o altitudine mai ridicată şi constituie o depresiune închisă, fiind partea cea mai înaltă a bazinului endoreic Padiş – Cetăţile Ponorului, unde apele nu au ieşire la suprafaţă, ci se pierd în subteran prin ponoare.
Vărăşoaia – un colţ al carstului viu
Vărăşoaia este în esenţă o depresiune de contact carstic, modelată de ponoarele ce drenează subteran mici cursuri de apă care îşi au originea pe versanţii estici ai Muntelui Măgura Vânătă. Aceste infiltraţii contribuie la formarea celui mai adânc sistem hidrocarstic cunoscut în România: Sistemul Vărăşoaia – Izbucul Boga, o reţea impresionantă ce confirmă complexitatea subteranului carstic al Munţilor Apuseni.
Vârful Vărăşoaia – belvedere între cer şi piatră
Cu o altitudine de 1.441 de metri, Vârful Vărăşoaia domină întreaga zonă, oferind un punct de belvedere excepţional. De aici, privirea cuprinde un peisaj amplu şi divers: Depresiunea Beiuşului, Valea Boga, abrupturile Brăiesei şi Valea Rea, până la Vârful Cârligate şi Şaua Cumpănăţelul. Din acelaşi punct se pot zări şi Poienile Cuciulata şi Onceasa, Cheile Someşului Cald, întinsul Şes Padiş şi Vârful Biserica Moţului. La sud, panorama se extinde până la enigmatica Groapa Ruginoasă şi piscurile Vârtopul şi Curcubăta Mare.
