Veteranul de război Simion Bălos, în vârstă de 99 ani, a fost condus pe ultimul drum pământesc cu onoruri militare
Veteranul de război Simion Bălos, în vârstă de 99 ani, a fost condus pe ultimul drum pământesc, sâmbătă, 20 martie, în Gâlda, cu onoruri militare, fiindu-i alături întreaga comunitate parohială.
„Slujba înmormântării a fost oficiată de către un sobor de preoți din care au făcut parte părintele paroh Alexandru Rusu, părintele Ovidiu Truța, preot militar la Garnizoana Sebeş, și părintele Ioan Florea, preot îmbisericit în parohia Galda de Sus” a anunțat Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei.
Cine a fost Simion Bălos?
„Simion Bălos s-a născut în data de 17 martie 1922, în Galda de Sus, într-o familie cu șase copii, fiind obișnuit de mic cu munca și grija traiului zilnic. În luna aprilie a anului 1943, a fost încorporat la Divizionul 5 Tunuri de Munte, făcând parte din Divizia 2 Vânători de Munte, condusă de generalul Ion Dumitrache, iar în aprilie 1944 a fost dus pe frontul de Est, la Podul Iloaiei, unde a început bombardamentul trupelor rusești.
Pe data de 24 august 1944, a fost luat prizonier de ruşi, fiind întâi dus la Iaşi, iar apoi în lagărul de la Bălţi. Povestind aceste amintiri tulburi, Simion Bălos spunea: „Pe drum ne-am întâlnit cu un grup de ruşi; unul s-a uitat la mine şi a zis: «Ieşi afară! Tu eşti neamţ!» (datorită faptului că eram blond cu ochii albaștri). «Nu, nu sunt neamţ!», i-am răspuns. Dar rusul mi-a pus pistolul în piept şi era gata să mă împuşte, doar Dumnezeu m-a salvat!”.
După două săptămâni de stat în lagărul din Bălți, toți prizonierii au fost mutați în lagărele de concentrare din Siberia, drum care s-a făcut pe calea ferată timp de două săptămâni până au ajuns în lagărul de la Neviansk, unde timp de 3 ani și 8 luni a fost pus la muncă în fabrica de armament, în mină sau la pădure. Abia în anul 1948 a fost printre fericiţii prizonieri care au fost aduşi acasă.
Întors pe plaiurile găldene, și-a întemeiat o familie, iar Dumnezeu l-a binecuvântat cu ani mulți și o luciditate a minții ieşită din comun, tocmai pentru a putea povesti generațiilor viitoare întâmplările din război. Aceste mărturii rămân pentru posteritate prin grija doamnei Petruța Pop, de la Cercul Militar din Alba Iulia, și a domnului Dan Ramf, muzeograf la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, Secţia „Hermann Oberth” din Mediaş, care l-au vizitat în anul 2017 și au înregistrat aceste amintiri minunate. În încheiere, voi reda un sfat venit din partea acestui om minunat, adresat tinerilor de astăzi: „Să înveţe, să lucreze și să nu-şi piardă credinţa în Dumnezeu!” a relalt Pr. paroh Alexandru Rusu pentru reintregirea.ro