(VIDEO) Târgul de fete de la Găina, un simbol viu al identității moțești: Fetele își prezentau zestrea, iar băieții își alegeau viitoarele soții!
În fiecare an, în apropierea datei de 20 iulie, când este prăznuit Sfântul Ilie, pe vârful Muntelui Găina are loc una dintre cele mai vechi și pitorești manifestări tradiționale din România: „Târgul de fete de la Găina”. Evenimentul, cu profunde rădăcini în cultura populară a moților, este organizat în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie și adună, an de an, oameni din toate colțurile Munților Apuseni.
Menționat pentru prima dată în documente încă din anul 1816, târgul este o manifestare etno-culturală ce îmbină elemente de tradiție, comerț, artă populară și ritualuri sociale. În trecut, pe lângă rolul său economic – schimbul de produse între locuitorii din zonele muntoase –, târgul avea și un caracter simbolic și social: era locul în care fetele își prezentau zestrea, iar băieții își alegeau viitoarele soții.
Evenimentul are loc într-un cadru natural spectaculos, într-o poiană montană situată la altitudinea de 1.467 de metri, pe Muntele Găina. Aici, celebrul platou al moților devine, pentru o zi, scena întâlnirilor dintre comunitățile izolate din Apuseni, reunite sub semnul tradiției și al bucuriei.
Într-un documentar vechi redescoperit recent, sunt surprinse momente autentice din desfășurarea târgului în deceniile trecute – de la pregătirile fetelor care urcau muntele cu zestrea, până la dansurile populare și cununiile oficiate pe loc de preoții prezenți. Atmosfera de odinioară, jocurile cu „strigături”, muzica și portul popular readuc în actualitate frumusețea unui eveniment unic, păstrat cu mândrie de generații întregi.
Târgul de fete de la Găina rămâne un simbol viu al identității moțești și al rezistenței culturale a comunităților din Munții Apuseni – un loc unde trecutul și prezentul se întâlnesc sub semnul tradiției și al continuității.
Vezi în articol imaginile din documentarul de arhivă, cu secvențe rare din istoria festivalului moților.
