Voicu Ienci: Cum faci minerit fara apa?
Nu sunt inginer minier, nu sunt chimist, dar cateva intrebari de bun simt pot pune lui ChatGPT (cu abonament …nu va ganditi la demersuri pe saracie). El se pricepe cat se pricepe, raspunde cum raspunde, uneori mai bine, alteori mai prost.
Aseara, in contextul la cald al anularii autorizatiei de constructie pentru barajul de la Mihaileni, jud. Hunedoara, mi-am pus problema implicatiilor acestui lucru pentru proiectele miniere din zona.
Ca sa nu il incurc prea tare in date pe ChatGPT si sa nu imi incurc propria intelegere mult prea firava in domeniu, m-am limitat la Rovina -zacamantul de aur si cupru devenit un obiectiv cu implicatii strategice pentru viitorul resurselor la nivel de Uniunea Europeana.
Chat GPT mi-a raspuns la niste intrebari, mi-a furnizat niste date. Nu le pot lua 100% pe incredere, dar ele pot fi elocvente pentru ordinele de marime. M-as bucura daca aceste randuri ar ajunge la cei care se pricep cu adevarat si daca acestia ar raspunde si ar critica fara mila si argumentat.
Cele 635.000 de tone de cupru si 200 tone de aur estimate pentru zacamintele din zona Rovina ar fi continute in 400 – 420 milioane de tone de minereu. Si de aici incepe povestea …
Minereul merge in uzina de preparare, majoritatea operatiunilor se fac “la umed”: macinare, clasificare, flotatie, ingrosare si filtrare concentrate, transport in iazul de decantare. Pentru toate astea trebuie apa la greu, undeva intre 1 si 4 mc de apa pentru fiecare tona de minereu -depinde de cat de performante sunt instalatiile uzinei.
In punctul asta, trebuie sa facem o diferentiere clara intre doua tipuri de consum de apa.
Avem, pe de o parte, apa bruta. Asta e volumul de apa care circula permanent prin circuit, dar in cea mai mare partea ea este recuperata din fiecare proces tehnologic -apa recirculata, in timp ce in mod constant este introdusa si apa proaspata, din sursa externa, pentru a sustine volumul permanent necesar proceselor de productie.
Pe mine ma intereseaza exact aceasta apa proaspata, pentru ca ea este nevoia zilnica, in timp indelungat, a functionarii uzinei de preparare.
O uzina de preparare cu productie de 20.000 tone minereu procesat/zi “bea” cam 20.000 mc de apa proaspata in acelasi interval de 24 de ore. De unde o putem asigura?
Pai nu e prea usor. Consumul UAT Brad, jud. Hunedoara zilnic e undeva la 1/5 – 1/6 din cifra asta, iar daca luam treimea de nord a judetului Hunedoara ajungem, posibil, cam la 1/2 din cat consuma uzina. Ati inteles acum ordinul de marime?
Prima si cea mai ieftina varianta ar fi apa acumulata la suprafata -mai pe romaneste, apa dintr-un baraj. O astfel de captare, trebuie sa fie de minim un milion de metri cubi, care ar securiza uzina sa functioneze timp de doua luni de zile, in timp ce se aduna alta apa. Am zis minim, pentru ca in scenariul asta uzina nu ar dudui, ci s-ar cam tari de pe o zi pe alta.
De aceea ar prinde bine o balta cu mult mai mare, cam de zece ori cat volumul asta, care sa dea o cursivitate si siguranta intregului proces …o balta cam cat capacitatea proiectata a barajului Mihaileni.
Tot de la suprafata, se mai foloseste in practica apa recirculata din iazul de decantare. Asta este totusi limitata, iar problema recircularii nu poate fi pusa decat dupa ani buni de maturitate a proiectului, cand sa se adune destul ca sa ai ce recircula.
Ar mai fi solutia apei din foraje, dar asta ar insemna un dezastru pentru stratele acvifere de adancime, cu implicatii pe care ni le imaginam greu si le putem gestiona si mai greu. Vreo 20 – 25 de foraje, fiecare cu debit de 50 litri pe secunda posibil sa lase fara apa toate fantanile de la Abrud, la Halmagiu si pana la Soimus, asta daca nu se intampla si alte lucruri, pe care nici nu pot sa le banuiesc.
Bun, revenind la zacamantul de la Rovina si la posibilul proiect minier de acolo, barajul de la Mihaileni este singura solutie viabila de asigurare a necesarului de apa al exploatarii. Anularea autorizatiei de constructie a barajului trage pe dreapta si proiectul minier pe perioada imposibil de determinat.
Daca timp de 4 ani ONG-urile de mediu au insistat cu oprirea lucrarilor si chiar daramarea barajului, puteti sa va inchipuiti cum vor pune bete in roate si cat se vor lupta sa nu iasa o viitoare alta autorizatie, care presupune trecerea prin proceduri de aprobare si avizare sub aspectul protectiei mediului.
Pun pariu ca perimetrul barajului se va umple de soricei cu botul roz, gandaci blonzi de salcam si veverite cu coada stufoasa, care trebuie toate protejate, in ciuda oricaror altor nevoi.
Totusi, in lumina Critical Raw Materials Act 2024, cuprul fiind materie prima strategica la nivelul UE, proiectul se califica Strategic Project, cu atat mai mult cu cat evolutia mondiala a ultimilor ani ii obliga pe europeni sa identifice si sa exploateze la maxim resurse de pe teritoriul Uniunii.
Bineinteles, parerile sunt impartite, clivajul dezbaterii publice este suficient de mare intre cei care vor si cei care se tem de proiectul minier. Daca vreti parerea mea, mai devreme sau mai tarziu acest proiect tot se va face, pentru ca exista imperative economice si politice actuale pentru realizarea lui.
Dar cum sa faci minerit fara apa?
Despre Voicu Ienci
Absolvent al Facultatii de Drept -Universitatea Babes-Bolyai (2000) si al Certificatului Profesional in Management -The Open University (U.K. 2013), Voicu Ienci este antreprenor si pasionat de istorie si politica.
Ideologic, este profund atasat conservatorismului clasic si un apropiat al viziunilor crestine pro-viata si pro-familie
