Voicu Ienci: De ce un intelectual de marca si la moda este inadecvat functiei prezidentiale

Joi, 12 decembrie 2024 -de ce un intelectual de marca si la moda este inadecvat functiei prezidentiale

Avem o intreaga pleiada de intelectuali, mai ales din sfera stiintelor umaniste, la dispozitia politicii romanesti, ba, mai mult, nu sunt putini cei care au cochetat cu politica sau chiar au facut politica.

De ce din sfera mai sus amintita? Pentru ca literatul, istoricul sau teologul, prin insusi parcursul formarii lor si prin natura domeniului de interes, sunt mai apropiati de oratorie, dezbatere, folosirea unor resurse, concepte si instrumente adecvate si uzuale in politica. Tot domeniul de studiu si interes ii apropie mai mult de Agora, acea zona de reproducere publica a ideilor si argumentelor accesibile larg oricarui auditoriu.

In timpul acesta, fizicianul, inginerul sau matematicianul, prin insasi natura stiintei studiate, prin gradul inalt de abstractizare, prin nevoia pregatirii inalte a partenerului de discutie, nu isi permit sa se adreseze atat de facil unui public larg, care in mod logic si firesc nu dispune de instruirea necesara unei receptari corespunzatoare a ceea ce i se transmite. De aici impresia generala ca toti ne pricepem la drept, istorie sau teologie, dezbatem subiecte din sfera lor chiar cu un bagaj sarac, inexistent sau ridicol de informatie sau argumente adunate, in timp ce, cand vine vorba de cibernetica sau rezistenta materialelor, zgomotul dezbaterii publice tinde sa lipseasca in cel mai desavarsit mod.

Problema cu acesti asazisi intelectuali de marca in politica vine din insusi procesul devenirii lor. Dintru inceput, de la cea mai frageda varsta inteligenti, creativi, speculativi si eminenti, ei se indreapta instinctiv spre un mediu si un destin separat de acela al majoritatii celor de varsta lor. Ii veti vedea devorand zeci de carti acasa sau in biblioteca, in timp ce ceilalti se joaca, socializeaza, acorda timp incomparabil mai mult acestor aspecte ale vietii esentiale pentru devenirea omului.

In timp ce majoritatea deprind capacitati de relationare si sociale, se integreaza in grup si in societatea privita mai larg, micii carturari se izoleaza tot mai mult in propriul univers al lecturilor, in propriul spatiu cultural obiectivat in biblioteca si cei foarte putini asemeni lor.

Micul carturar devine marele invatat, care a acumulat nu numai informatia necesara sa isi puna ideile la treaba, dar si frustrarile unui parcurs in care cei obisnuiti, sa spunem profani, au avut grija sa ii tina deoparte, sa ii delimiteze de grup, asta cand nu s-au delimitat ei insisi, nemairezistand sicanelor si teribilelor presiuni ale oricarei interactiuni sociale, care pentru un om mediu nu e decat o banalitate.

Spre deosebire de umanist, cel care a luat-o pe drumul stiintelor exacte manifesta putina apetenta de a se impune in viata si discursul public. Insusi domeniul lui de interes il delimiteaza de asta, insasi fascinatia sa primordiala il pune la o parte, la departare de grupurile umane mai mari.

Bineinteles, un astfel de parcurs in viata te pune in conflict exact cu oamenii despre care inveti, iti dezvolta frustrarile slabei socializari, iti arata neputintele proprii in raport cu ceilalti, iti sadeste sentimentul nedreptatii si chiar al ratarii, opunand accesul in varful piramidei sociale metrilor de volume acumulate in intelect.

Ce te faci atunci cand, dupa ce ai acumulat tone de carti de literatura, cunosti zeci de sisteme filozofice, citezi pagini intregi din Sartre sau din Sfintii Parinti, ajungi sa dai piept cu lumea reala, cu oamenii asa cum sunt ei, cu legitatile sociale nu scrise, dar traite? O iei razna precum Papahagi, care deunazi cerea incarcerarea sau lichidarea tuturor acelora care nu sunt de acord cu ideile sale extreme europeniste. Ajungi in ipohondria lui Mihail Neamtu, care se filma facandu-l albie de porci pe Simion, pentru ca mai apoi, peste cateva luni sa ii sara in barca pentru un post de deputat. Dezvolti rautatea si otrava unuia ca Baconschi sau Banescu in tot ce spui si, mai ales, in felul cum actionezi. O iei razna precum Paleologu urland si vituperand impotriva rusilor, identificand zeci de putinisti in fiecare zi si la fiecare colt de strada. Ajungi sluga si lichea de dragul visului parvenirii precum Liiceanu, in timp ce ii acuzi pe altii ca fiind lichele.

Dragii mei, astea toate sunt probleme si frustrari ale unui parcurs de viata -psihologic si intelectual, pe care toate figurile descrise mai sus le poarta cu ele si pentru care politica este locul ideal si propice al dezvoltarii nebuniei si delirului.

In timp ce Papahagi sau Neamtu -din registrul penibil si comic, Banescu, Baconschi sau Paleologu -din registrul caracterelor mutilate sau Liiceanu -din registrul inticalosirii, sunt exemple clasice ale inadecvarii intelectualului de marca in politica, putine sunt acele figuri care pot fi considerate ca depasind acest stadiu si forma de manifestare. Margaret Thatcher nu se naste de multe ori si, apropo, ea a fost chimista, din cealalta categorie, a celor orientati spre stiinte exacte, pe care i-am delimitat de umanisti si care nu prea manifesta interes petru politica.

Imaginati-va cum se comporta un astfel de individ in functia prezidentiala, cum in loc sa adune, desparte si creeaza conflicte acolo unde nici nu se punea problema sa apara, totul datorita orgoliilor si frustrarilor unor caractere crescute in suferinta si ticalosite in frica si ura amintirilor despre bataia si umilinta mancate in curtea scolii, in pauza mare.

Sa nu dam destinul Romaniei pe mana tocilarului care isi priveste cu dusmanie colegii din prima banca si tresalta de bucurie cand frumoasa si populara clasei primeste un patru, zic.

Despre Voicu Ienci

Absolvent al Facultatii de Drept -Universitatea Babes-Bolyai (2000) si al Certificatului Profesional in Management -The Open University (U.K. 2013), Voicu Ienci este antreprenor si pasionat de istorie si politica.

Ideologic, este profund atasat conservatorismului clasic si un apropiat al viziunilor crestine pro-viata si pro-familie