Apuseni Info

Ştiri și informații din Apuseni

INTERVIU cu prefectul Călin Petru Marian: Hunedoara este unul dintre cele mai frumoase județe din țară

articol publicat în noiembrie 7, 2021

PNL a mizat pe un om harnic la cârma județului Hunedoara, un Prefect care continuă tradiția prefecților din Țara Moților dar mai mult decât atât despre Călin-Petru Marian se spune că funcția nu i s-a urcat la cap și dacă-l suni pentru o problemă serioasă la 02 dimineața îți răspunde.

Un Prefect care a înțeles că relația cu primarii nu are culoare politică și un om care în administrație și în politica județeană, elegant, preferă se deschidă uși decât să le închidă.

Vă propunem să-l cunoașteți pe Prefectul județului Hunedoara, un om de-al nostru, de-al locului, din Țara Moților.

Apuseni Info: Domnule Prefect, Călin-Petru Marian, vorbiți-ne despre omul Călin Petru, despre ce a însemnat Țebea, Țara Zarandului și Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Brad pentru copilăria și adolescența tânărului Călin Petru Marian?

Călin-Petru Marian: „M-am născut în Țara mea, Țara Zarandului, la Țebea, în Panteonul Moților pe 27 septembrie 1971 într-o zi de toamnă. Cred că sunt unul dintre cei mai bucuroși omeni pentru faptul că m-am născut în această zonă. Copilăria mi-am petrecut-o pe toate dealurile și pe toți munții din zona Țării mele. Mergem cu prietenii mei la pădure, să facem baie la Criș, iar mai târziu, când am mai crescut mergem în fiecare an, nelipsit la târgul de pe muntele Găina.

Școala primară am parcurs-o la Țebea, iar școala gimnazială la Baia de Criș, mergeam cu bicicleta în fiecare zi la școală, acum când stau să mă gândesc, au fost niște momente de neuitat atât pentru trăirile avute în acea perioadă dar și pentru fericirea de a fi copil pe ulițele localității împreună cu prietenii mei. Ulterior, am urmat cursurile liceului Avram Iancu de la Brad, unde mergeam cu trenul sau cu autobuzul.

Liceul Avram Iancu pentru mine a însemnat un moment extrem de important întrucât am întâlnit aici cei mai buni profesori pe care îi puteam întâlni vreodată. În această perioadă mi-am desăvârșit tot ce înseamnă cultură generală și dragostea față de învățătură, de carte, de citit. Am avut marele noroc că mama mea a fost învățătoare, dar trebuie să menționez că a fost o învățătoare de modă veche, care îmi dădea normă de citit. Odată cultivat acest obicei, am început să sparg bariera impunerii unei norme și îmi căutam eu singur cărți să citesc, luam de pe unde apucam cărți, de la vecini, de la bibliotecă.

În ceea ce privește parcursul meu, după finalizarea liceul ”Avram Iancu”, nu am intrat din prima la facultate deoarece eram un baiat care îmi plăcea să fac de toate în viață și am crezut că voi trece repede peste admitere, peste etapa intrării la facultate. Astfel, în urma admiterii am fost al doilea sub linie, două sutimi la admiterea pentru facultatea de științe agricole din Cluj-Napoca.

După ce am căzut admiterea, am mers și m-am angajat la mina Țebea, timp de un an de zile, aici, am avut norocul să întâlnesc oameni deosebiți care mi-au șlefuit comportamentul în ceea ce privește partea de camaraderie și munca în echipă. Tot în această perioadă trebuia să fac și armata, astfel am parcurs serviciul militar, o parte la București și o parte la Cluj-Napoca.

Întorcându-mă la Cluj-Napoca, mi-a stârnit și mai tare dorința de a intra la facultate, iar ambiția mea a crescut atât de tare încât îmi făcusem un program de învățat de la care nu mă abăteam niciodată. Mergeam la mină, după care mergeam acasă și învățam. Așa am reușit, ca în urma admiterii, să intru al doilea la Universitatea de științe agricole, facultatea de agricultură din Cluj-Napoca.

În timpul facultății am fost șef de an și am fost primul student la agricultură din Cluj-Napoca care a făcut practică la universitatea Hohenheim din Stuttgart, astfel am fost primul student care a fost implicat în ciclul de parteneriate dintre  cele două universități

Apuseni Info: Nu știm câți vă citesc CV-ul și nici nu ne interesează. Noi am făcut-o. Aveți un parcurs educațional interesant, centrat pe științe agricole. Sunteți inginer agronom, licențiat la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, cu master în cadrul aceleași universități. Ne-au mai sărit în ochi studiile din Germania, în cadrul Universității Hohenheim – Stuttgart, apoi cursurile de la Școala Națională de Administrație din Franța dar și faptul că sunteți absolvent al cursului de „Înalți Funcționari Publici”. Cât de mult v-a ajutat „școala” în parcursul profesional? Vă propuneți pe viitor să vă oferiți expertiza și din postura de ministru sau secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii?

Călin-Petru Marian: „După ce am terminat facultatea, am fost invitat să fac parte din catedra de zootehnie generală și specială ca și asistent, lucrând trei ani cu profesori veritabili și cu studenți minunați. Partea cu studenții cred că a fost cea mai frumoasă deoarece am reușit să le transmit din experiența mea, din viziune și să le cultiv o nouă abordare asupra lucrurilor pe care le văzusem în Stuttgart. În perioada în care predat m-am întors de mai multe ori la Stuttgart pentru mai multe specializări pe economie agrară și ecologie agrară.

În anul 2000, m-am hotărât să mă întorc în județul meu și să fac agricultură așa cum am învățat, cum am văzut, agricultură la standarde europene precum văzusem în străinătate, iar de atunci am încercat să transmit tuturor oamenilor care îmi cer sfatul cum să aplice o serie de principii și practici clare pentru a avea o afacere în agricultură profitabilă.

Tot ce am învățat pe parcursul meu profesional am încercat să transmit mai departe celor cu care am lucrat timp de peste 15 ani în domeniul agricol, în diferite ipostaze de manager în diverse instituții. După anul 2010, am făcut cursul de înalți funcționari publici și am încercat să mă perfectez în ceea ce înseamnă administrație publică și managementul funcției publice. Acest lucru m-a ajutat foarte tare să îmi desăvârșesc cariera pe mai departe”.

Apuseni Info: Hunedoara, cel mai urbanizat județ al României, este un județ vitregit de anii capitalismului de cumetrie. Au fost închise mine în Valea Jiului, în Țara Moților, combinatul de la Hunedoara, mai nou Termocentrala de la Mintia. Din noua postură, de Prefect, de omul de încredere al primului ministru în Hunedoara, care sunt principalele proiecte de dezvoltare pe care le propune și/sau le susține PNL Hunedoara pentru zona Țării Zarandului și Hunedoara în general?

Călin-Petru Marian: „Vorbim de jud. Hunedoara, ca unul dintre cele mai frumoase județe din țară deoarece este județul care are peste 65% munți, are obiective turistice, are oameni frumoși care trăiesc în mai multe țări în județul Hunedoara 🙂 și aici vorbim de Țara Zarandului, Țara Hațegului, Ținutul Pădurenilor, Ținutul Orăștiei, toate fiind zone absolut minunate. Este un județ complicat din punct de vedere social, este cred că al doilea cel mai urbanizat din țară. Este un județ cu multe reminiscente ale vechiului trecut, un județ care este foarte complicat să îl aduci în era capitalismului. S-au făcut mult transformări în ceea ce privește reorientarea economică, s-au închis mine, s-au redus combinatele, s-a trecut de la cărbune spre energie verde.

În anul 2020 am trecut de la agricultură în administrație publică și am preluat funcția de Prefect al Județului. Înainte de funcția de prefect, am ocupat câteva luni funcția de subprefect. Din octombrie 2020 am preluat funcția de prefect. Sunt reprezentantul Guvernului în teritoriu, iar când am preluat această funcție am încercat să identific o serie de proiecte pe care să le am în vizior și după încheierea mandatului să rămână strajnice în urma mea.

Județul Hunedoara este la marginea unei dezbateri puternice în ceea ce înseamnă o reorientare și o echilibrare din punct de vedere economic. Toată lumea și-a dat seama că nu poți să răzbești într-un capitalism acerb atunci când faci doar mono industrie, când nu încerci să dezvolți și alte ramuri economice care sunt profitabile în noua postură, de economie de piață.

Sunt câteva proiecte principale pe care țin să le menționez și pe care le am în vedere, precum barajul de la Mihăileni din nordul județului, care mi-a marcat și mie viața. De 30 de ani tot așteptăm ca fenomenul reversării Crișului Alb, ca și Nilul, să se oprească la un moment dat. Acest lucru nu se va putea face decât dacă se finalizează barajul. Eu încerc și sper ca în doi ani de zile să fie finalizat. Am făcut toate demersurile pentru ce înseamnă finanțare și am obținut cele mai mari sume de până acum. Mai avem câțiva pași mărunți în ceea ce privește partea de exproprieri, reorganizarea liniei de curent din acea zonă și drumurile laterale de acces. Toate sunt în grafic și cu multă muncă vom reuși să finalizăm acest proiect.

Vreau să menționez proiectele care privesc reorientarea energetică a județului Hunedoara, mai exact, cu siguranță vom pune ceva în locul centralei de la Mintia. Termocentrală care a fost, din păcate închisă în urma unei vieți destul de lungi. Având în vedere noua dimensiune a energiei verzi, Guvernul PNL, cu siguranță are în vedere susținerea unei investiții care să fie prietenoasă cu mediul și să corespundă nevoilor din zonă.

Facem demersuri pentru înlocuirea mineritului, încercăm împreună cu Universitatea din Petroșani să punem bazele unei noi perspective și încercăm să găsim o nouă formă de dezvoltare economică bazată pe principii solide care vor crea o viziune nouă pentru cetățenii din Valea Jiului. Dacă reușim să creăm perspectiva, după cum ne propunem, în cele 6 localități din Valea Jiului unde principala ocupație era mineritul, vom aduce investitori și vom crea locuri de muncă noi.

Vom reporni și vom regândi proiectele de dezvoltare a turismului și vom susține dezvoltarea infrastructurii pentru ca turiștii din țară și de peste hotare să aibe acces la toate obiectivele noastre frumoase precum Castelul Huniazilor, Cetatea Devei, Sarmizegetusa Regia, Biserica de la Densuș, Panteonul de la Țebea și tot ce înseamnă obiective din munții Retezat, Parâng și Apuseni.

Apuseni Info: Mulți zărădeni și hunedoreni spun că ați fost crescut la umbra lui Mircea Moloț, liberalul care a condus autoritar județul ani de zile. Ce reprezintă Mircea Moloț pentru dumneavoastră, personal?

Călin-Petru Marian: În primul rând Mircea Moloț a fost un lider al Partidului Național Liberal și am avut foarte multe de învățat de la acest om, cred că cel mai important lucru pe care l-am avut de învățat a fost să îți respecți cuvântul dat și atunci când promiți un lucru trebuie să îl faci. Pentru mine Mircea Moloț a reprezentat un om care a știut să fie aproape de oameni, a știut să se ridice și să se coboare la nivelul fiecărei persoane, a știut să conducă acest județ foarte bine ținând cont de direcțiile de dezvoltare ale acestui județ.

Apuseni Info: În ultimele luni, ați avut un schimb de replici mai dur cu președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor. Ce expectanțe aveți de la Executivul județean și ce nemulțumiri aveți totodată la modul în care PSD administrează județul?

Călin-Petru Marian: Încerc să scot în evidență adevărul, să pun în lumină necesitățile cetățenilor județului Hunedoara, iar atunci când balanța este în dezechilibru încerc să o orientez spre binele cetățenilor. Ceea ce pot să vă spun și dumneavoastră și domnului președinte este că indiferent de momentul la care voi identifica derapaje din punct de vedere economic, social, politic o să i le transmit fără nicio remușcare. Însă ceea ce vreau să îi transmit domnului președinte este că sunt dispus să colaborez cu toată lumea atunci când este vorba de proiecte pentru județul Hunedoara. Nu vreau să intru în polemică cu nimeni dar niciodată atunci când voi avea ceva de spus, nu voi face niciun rabat de a le spune oamenilor în față și de a scoate în evidență adevărul pentru cetățenii din județul nostru.

Apuseni Info: Hunedoara este un județ spectaculos de bogat în istorie și cultură. Ce propuneri de dezvoltare a turismului aveți, atât pentru Țara Moților cât și pentru Hunedoara, având în vedere peisajele spectaculoase, bogăția de trasee montane, sate cu un potențial turistic uriaș, dar și cu un potențial cultural și de patrimoniu deosebit?

Călin-Petru Marian: „Am discutat despre dezvoltare economică și am amintit despre turism, putem să o luăm punctual pe zone și să începem cu Țara Moților deoarece este chiar locul de unde mă trag și cunosc și mai bine toate detaliile zonei. Cred că ar trebui să luăm în considerare o regândire a Panteonului moților și a monumentului de la Țebea în ceea ce privește un proiect cultural amplu de promovare a cestei locații. Locație unde ne adunăm în fiecare am să îl omagiem pe Avram Iancu odată pe an în luna septembrie poate reprezenta un vârf de lance pentru promovarea județului. Cu siguranță aici se poate face un proiect major, care să scoată în evidență lupta strămoșilor noștri pentru libertate.

Tot în zona Bradului, mai exact la Brad avem muzeul aurului, traseele turistice din munții Apuseni și cu siguranță fiecare sat, fiecare comună prin meșteșugurile și prin portul popular pe care le are poate să vină cu plus valoare în ceea ce privește dezvoltarea turismului județului nostru. Trebuie să avem în vedere că Țara Moților este doar o părticică din frumusețea județului nostru a județului nostru. Fiecare parte a județului, zona Orăștiei, Ținutul Pădurenilor, Țara Hațegului, Ținutul Momârlanilor din Valea Jiului au particularitățile lor, bogățiile lor și aici venim cu exemple destul de elocvente unde anual sute, mii de turiști participă la evenimente sau vizitează locurile din acele zone. Mai exact, Castelul Huniazilor, Cetatea Devei, Cetățile Dacice, stațiunile turistice din Valea Jiului precum Straja, Parâng, stațiuni cu un potențial extraordinar și cu o cotă de dezvoltare maximă în următoare perioadă”.

Apuseni Info: Care este statusul „Drumului Regelui”. Când vom avea modernizat drumul de legendă dintre Valea Crișului Alb și Valea Mureșului?

Călin-Petru Marian: „Drumul Regelui este un proiect pe care am încercat să îl promovez deoarece este o poveste interesant și frumoasă, este un drum care leagă două obiective importante, care unește două județe. Prin acest drum se face legătura dintre Castelul Săvârșini și Stațiunea Balneoclimaterică Vața de Jos, stațiune care a devenit unul dintre obiectivele principale din momentul în care am ocupat poziția de Prefect. Un prim pas a fost făcut, vânzarea de către Telekom a activelor către o firmă privată serioasă care are în vedere dezvoltarea obiectivului. Împreună cu primarul comunei Vața de Jos am reușit să facem toate demersurile legale pentru rezolvarea unor probleme cu privire la acest obiectiv. Atât eu, cât și primarul comunie vom face tot ceea ce ne stă în putință pentru promovarea stațiunii, pentru reașezarea pe harta turistică a județului. Vom vedea în anii următori ce înseamnă dezvoltarea întregii zone din nordul județului, odată prin punerea pe picioare a Stațiunii Vața de Jos dar și prin dezvoltarea Drumului Regelui”.

Apuseni Info: Dacă ar fi să enumerați câteva branduri ale Țării Zarandului și ale județului Hunedoara care sunt acelea și cum vă propuneți să le promovați?

Călin-Petru Marian: „Brandurile Județului Hunedoara sunt consacrate la nivelul întregii țări și nu numai, în primul rând discutăm despre brandurile turistice și culturale, iar ce pot să amintesc este Castelul Huniazilor de la Hunedoara, Cetatea Devei, cetățile de la Sarmiszegusa dar și de la Costești, discutăm despre tot ce înseamnă patrimoniu cultural al fiecărei zone în parte. Aceste branduri turistice reprezintă cota noastră de piață în turism și împreună cu instituțiile care se ocupă de promovarea turismului vom face tot ce este posibil ca acestea să fie prezentate în cea mai bună lumină pentru a atrage atenția turiștilor atât de la nivel național cât și de la nivel internațional”.

Apuseni Info: Zona Apusenilor este recunoscută ca fiind și „Țara Aurului”. Considerați că mineritul mai este o soluţie economică viabilă pentru traiul de zi cu zi al oamenilor din Apuseni? Cât descurcă o astfel de activitate economică viața oamenilor și cât încurcă dezvoltarea turismului?

Călin-Petru Marian: „Ați adus din nou în discuția noastră Țara Aurului sau zona Apusenilor. Tradiția aurului este una veche, de mii de ani a fost principala preocupare a oamenilor locurilor noastre, eu consider că exploatarea aurului dar și mineritul în sine va fi o soluție economică de dezvoltare primordială a Țării Zarandului. Există câteva firme care au început, pe plan privat o demarare a investițiilor în acea zonă. Bineînțeles, aici exploatarea se realizează în condiții de protecție a mediului, ținând cont de principile de exploatare green, fără poluare”

Am susținut și voi susține în continuare aceste exploatări miniere ale aurului întrucât întotdeauna aurul a fost și va fi o monedă de schimb foarte prețioasă în economia mondială. Orice investiție indiferent că vorbim de aur sau de altă formă de dezvoltare cu siguranță va duce la progres și la o conturare a civilizației în scopul ridicării nivelului de trai, iar în ceea ce privește impactul asupra dezvoltării turismului, cu siguranță și aurul poate fi considerat un brand, întrucât muzeul aurului și muzeele de minerale semi-prețioase pot duce la promovarea turismului în zonă.

Apuseni Info: Sunteți un om politic tânăr și cu siguranță vă adresați și generației născute după anul 2000. Ce măsuri considerați că trebuie luate de Guvern și de administrația județeană, în zona Țării Zarandului și în Hunedoara, pentru a crea premisele rămânerii tinerilor în zonă, exodul spre Timișoara, Cluj-Napoca și alte centre universitare și Occident fiind evident?

Călin-Petru Marian: „Nu pot spune că sunt un om politic foarte tânăr. Am trecut de câteva zile bune de vârsta de 50 de ani, dar ce pot să le transmit generațiilor născute în și după anii 2000 este că sunt oamenii deștepți, oameni cu un potențial ridicat, sunt oameni care ne pot completa cu plus valoare, cu inteligență, cu informații mai noi și ancorate la realitățile vremii. Trebuie să le spun tinerilor că județul Hunedoara este unul cu mare potențial! Cu siguranță exodul tinerilor nu poate fi oprit de azi pe mâine, dar poate fi, prin anumite decizii, stopat într-o mai mică sau mai mare măsură. Dezvoltarea economică este cheia, iar când vom ajunge să avem acelaș nivel de trai ca în vestul României, vorbind de salarii, de învățământ, de viață socială cu siguranță tinerii vor vrea să aibe o viață mai liniștită în județul Hunedoara decât să trăiască într-o agitație maximă la București, Cluj-Napoca sau Timișoara.

Datorită dezvoltării și infrastructurii și aici vorbind de autostrada care trece de la est la vest prin județul Hunedoara, avem șansa să discutăm despre o serie de premise destul de importante pentru dezvoltarea noilor domenii ale business-ului. Chiar au început să vină firme mari care au nevoie de tineri inteligenți, de tineri educați. Aceste firme vin și cu premisa unei dezvoltări și cu inițiativa de a acapara resursă umană de calitate în care ulterior vor investi. Vom face tot ce este posibil ca exodul către centrele mari să fie oprit, însă este nevoie de multă muncă și de a găsi soluții optime pentru a  pune în valoare față de investitori oportunitățile de dezvoltare în acest județ. Este datoria noastră, ca reprezentanți ai statului, să ne comportăm exemplar față de firmele care vor să vină să investească în județul nostru, în fiecare zi, în fiecare minut, în fiecare secundă trebuie să fim deschiși și să promovăm orice oportunitate întrucât aceste oportunități sunt șansele copiilor noștri de a duce o viață bună în județul nostru”.

Apuseni Info: Cum vă simțiți când acasă, la Sărbătoarea Națională de la Țebea, dați onorul armatei și o salutați? Cum vă încarcă emoțional acele zeci de secunde?

Călin-Petru Marian: „Am avut ocazia, în septembrie să dau onorul armatei la Țebea, și cred că a fost cel mai important moment al vieții mele. A fost chintesența unei munci și a unei activități de-a lungul celor 20 de ani în administrația publică și chiar am avut impresia că dacă viața se termină nu îmi va părea rău. A fost o emoție extraordinară și a fost o emoție copleșitoare deoarece m-am născut la Țebea, am copilărit la Țebea. M-am simțit mândru de educația mea aleasă în această zonă. Prin energia și emoția pe care am simțit-o acasă când am dat onorul, am simțit cel mai frumos sentiment pe care l-aș fi putut simți în viață”.

Apuseni Info: Aveți modele în politică, lideri actuali sau istorici? Din Europa, SUA, Asia?

Călin-Petru Marian: „Nu sunt omul care iau modele exprese. Nu cred în a avea un model sau mai multe. Este foarte important să iei de la fiecare personalitate tot ce e mai bun, tot ce consideri că este mai valoros și îmbinând punctele tari de la fiecare lider actual sau istoric poți să îți desăvârșești o carieră sau să duci o viață cât mai normală. Toate acestea trebuie în mod clar să ducă la acțiuni prin care să faci bine, să aduci un plus valoare din postura în care te afli la un moment dat”.

Apuseni Info: Domnule Prefect Călin-Petru Marian, se spune că muzica reflectă starea sufletului dar și o oarecare cultură de viață. Ascultați muzică și dacă da, ce vă place? 

Călin-Petru Marian: „Muzica este pentru mine un sentiment minunat, întrebarea aceasta îmi atinge o coardă sensibilă deoarece am trăit cu muzică de când mă știu și nu pot spune un gen preferat, iubesc muzica, iubesc orice tonalitate care mă bine dispune. Orice sunet trebuie să îl simți prin raportare la momentul respectiv, iar ceea ce exprimi este ceea ce simți în momentul respectiv.

Fie că suntem la o nuntă, la o onomastică, fie că suntem cu prietenii nu este un lucru mai frumos decât să asculți muzică și să treci prin toate sferele muzicale, fie că vorbim de Deep Purple sau muzică bass, muzică populară. Astfel, cred că este foarte important ca muzica să se plieze pentru fiecare moment în parte. Îndemn pe toată lumea, indiferent de momentul pe care îl are în viață să dea drumul la un radio sau la un TV sau să meargă într-o discotecă sau un club sau la un concert, să primească cu sufletul deschis ritmurile muzicale care le face plăcere, de la muzică populară la muzică clasică. Sufletul se modelează după muzica pe care o ascultă”.

Vă mulțumim 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *