Huedin, Câmpeni, Abrud, Brad, Beiuș, Aleșd, Ștei, Zlatna, Sebiș și Geoagiu vor deveni comune? Rămâne Munții Apuseni fără orașe?
O reformă profundă a administrației publice locale este, în opinia premierului Ilie Bolojan, o necesitate de neevitat. Acesta a declarat recent că România are orașe și chiar municipii care funcționează cu o populație mai mică decât unele comune sau cartiere din marile orașe. Printre localitățile vizate s-ar putea număra orașele din Munții Apuseni, precum Huedin, Câmpeni, Abrud, Brad, Beiuș, Aleșd, Ștei, Zlatna și Sebiș, care ar putea pierde statutul de oraș în lipsa unei reforme coerente.
„Avem orașe cu 1900 de locuitori”
„O componentă importantă este să avem administrații locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul care să țină cont de realități și de numărul de locuitori. Avem orașe în România care au 1900 de locuitori. Salarizarea aparatului primăriei și numărul de angajați este la nivel de oraș. Vă dați seama că e un oraș mare cu 1900 de locuitori”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul subliniază că multe administrații locale au demonstrat că pot funcționa eficient cu un aparat administrativ redus, dar nu au fost stimulate să continue în această direcție. „Sunt ca niște oi negre în administrație”, a completat el.
Propunerea USR: praguri minime pentru statutul de oraș și comună
În octombrie 2024, USR a propus un pachet legislativ de reformă administrativ-teritorială. Printre măsurile propuse se numără: un oraș trebuie să aibă minimum 20.000 de locuitori, o comună trebuie să aibă minimum 3.000 de locuitori
Scopul acestor praguri este de a garanta sustenabilitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale și de a eficientiza serviciile publice oferite.
Cine ar putea fi afectat?
Conform datelor actuale, următoarele orașe ar putea pierde statutul urban, neîndeplinind pragul minim de 20.000 de locuitori: Huedin, Aleșd, Beiuș, Ștei, Nucet, Vașcău, Câmpeni, Abrud, Baia de Arieș, Brad, Zlatna, Ineu, Pâncota, Sebiș, Geoagiu și Teiuș.
Unele dintre aceste orașe sunt municipii, cum este cazul Bradului, Beiușului sau Ineului.
Soluția de compromis: unirea cu comunele vecine
O soluție posibilă ar fi comasarea orașelor cu mai multe comune învecinate, pentru a atinge pragul de populație necesar. Totuși, distanțele mari dintre localitățile montane ar putea face această opțiune nepractică în unele cazuri, afectând accesul la servicii și administrație.
Va avea România curajul să își reformeze administrativ teritoriul și să elimine anomaliile legate de numărul de locuitori și funcțiile administrative? Sau va păstra vechile structuri ineficiente, de dragul tradiției și al avantajelor locale?
În așteptarea unei decizii clare, viitorul orașelor din Apuseni rămâne incert.
