Drumul Mănăstirilor și al Sihaștrilor din Apuseni va fi modernizat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, a anunțat semnarea contractului de lucrări pentru un proiect de amploare ce vizează reabilitarea și modernizarea Drumului Mănăstirilor și al Sihaștrilor (DJ 750 C). Această investiție majoră, pe o lungime de peste 38 de kilometri, promite să transforme accesul către o zonă bogată în istorie, credință și frumusețe naturală, oferind o nouă perspectivă asupra Munților Apuseni.

Ion Dumitrel subliniază importanța acestui proiect nu doar din perspectiva infrastructurii, ci și a valorii spirituale și turistice: „𝗗𝗥𝗨𝗠𝗨𝗟 𝗠𝗔̆𝗡𝗔̆𝗦𝗧𝗜𝗥𝗜𝗟𝗢𝗥 𝗦̗𝗜 𝗔𝗟 𝗦𝗜𝗛𝗔𝗦̗𝗧𝗥𝗜𝗟𝗢𝗥 𝗩𝗔 𝗜̂𝗡𝗖𝗘𝗣𝗘 𝗦𝗔̆ 𝗙𝗜𝗘 𝗠𝗢𝗗𝗘𝗥𝗡𝗜𝗭𝗔𝗧 𝗜̂𝗡 𝗖𝗨𝗥𝗔̂𝗡𝗗. Astăzi am semnat contractul de lucrări pentru reabilitarea și modernizarea acestui drum pe o lungime de 38,09 km, drum care are indicativul DJ 750 C și, plecând de la Sălciua, prin Ponor, Râmeț și Stremț, ajunge la Teiuș.”

Drumul, care leagă Sălciua de Teiuș, este descris ca fiind mult mai mult decât o simplă cale de acces: „Este mai mult decât un simplu drum, este Drumul Mănăstirilor și al Sihaștrilor – un traseu care unește locuri sfinte, lăcașuri de cult pline de istorie, credință și frumusețe duhovnicească. Prin această investiție, oferim o nouă șansă Munților Apuseni, venind ca o continuare a proiectului Transapusenei, drumul renașterii acestei zone unice.”

Un itinerar de descoperit: De la Sălciua la Teiuș

Traseul DJ 750 C traversează peisaje de o frumusețe rară și locuri încărcate de istorie și spiritualitate. „De la Sălciua la Teiuș, drumul trece prin locuri care vorbesc despre rădăcinile noastre, despre jertfă și credință.”

Sălciua, punctul de plecare al drumului, este un loc de o bogăție naturală impresionantă: „DJ 750 C pornește de la Sălciua, comună aflată aproape de platoul Bedeleului, într-un cadru natural unic, înconjurată de rezervații naturale, cascade, păduri, peșteri și stanci.”

Printre atracțiile de aici se numără:

• Mănăstirea „Sub Piatră”: „Aici se găsește Mănăstirea “Sub Piatră” cu bisericuța monument istoric din 1797, ridicată pe locul unui vechi schit ortodox, un adevărat simbol al luptei românilor din Transilvania pentru păstrarea credinței.”
• Peștera „Huda lui Papară”: „În imediata apropiere este Peștera “Huda lui Papară”, cu legendele sale despre Zamolxes, zeul dacilor, șolomani și balauri gigantici. Această peșteră nu e doar spectaculoasă, ci și plină de recorduri: cea mai lungă și cea mai denivelată din zonă și cea mai dificilă de parcurs. Are cea mai mare sală și cea mai înaltă galerie, iar aici curge cel mai lung râu subteran, cu cel mai mare debit. Găzduiește cea mai mare cascadă subterană, adăpostește cea mai mare colonie de lilieci din Europa și are cele mai numeroase și spectaculoase excentrite.”
• Alte frumuseți naturale: „Alte frumuseți naturale care merită descoperite în zonă sunt Cascada Șipote (o perdea de apă spectaculoasă ce cade de pe stânci abrupte, într-un peisaj care pare desprins din povești), Poiana Șipote (loc de respiro și liniște, perfect pentru o pauză în mijlocul naturii) sau poteca tematică “Pietrele Vorbitoare” (un traseu deosebit, unde natura prinde glas).”
• Peștera „Poarta Zmeilor”: „Peștera “Poarta Zmeilor”, cunoscută și sub numele de “Peștera de la Groși”, este cea mai veche peșteră din munții Trascăului. Legenda spune că, odinioară, pe acest munte se ridica un castel al zmeilor. Uneori, câte un zmeu cobora în sat, deghizat în om, și dansa la horă cu cea mai frumoasă fată, pe care apoi o răpea la miezul nopții și dispărea cu ea în munte. Pentru a-i opri pe zmei, flăcăii din satele din jur au dat foc pădurilor și au dărâmat castelul, din care a mai rămas doar poarta.”
• Rezervația naturală „Vânătările Ponorului”: „Rezervația naturală “Vânătările Ponorului”, aflată între satele Vale în Jos – Ponor și Dumești, este locul de confluență a văilor Ponorului, Poienii și Seaca, care se unesc aici și apoi trec prin masivul calcaros din peștera “Huda lui Papară”.”
• Mănăstiri de pe Valea Arieșului: „În aval și amonte de Sălciua, pe Valea Arieșului pot fi vizitate Mănăstirea Martirii Neamului de la Muncelu, Mănăstirea Lupșa (cu biserica de lemn “Sfântul Nicolae” – sec. XV, refăcută în 1694), Mănăstirea “Sfinții Ierarhi Ilie Iorest și Sava Brancovici” de la Valea Bistrei și Mănăstirea “Schimbarea la Față” de la Poșaga (situată într-un loc pitoresc, cu izvor cu puteri tămăduitoare).”
• Bisericuța „Sfânta Treime” de la Lătureni (Valea Largă): „Urcând de la Sălciua, ajungem la Bisericuța “Sfânta Treime” de la Lătureni (Valea Largă), monument istoric care datează din anul 1782.”

Ponor oferă priveliști idilice și mănăstiri cu regim special: „Ajungând la Ponor, ne putem bucura de priveliști frumoase, cu dealuri line îmbinate cu văi adânci şi largi. Ponorul, alături de comuna vecină Râmeț, mai păstrează încă vechile case și şuri din lemn acoperite cu paie.” „Aici găsim Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nectarie”, supranumită „Athosul românesc” și Mănăstirea „Sfântul Ierarh Spiridon”, cunoscute pentru faptul că în prima este permis doar accesul bărbaților, iar în a doua au voie să intre doar femeile.”

La granița dintre Ponor și Râmeț se află:

• Schitul „Izvorul Sfântului Ghelasie” de la Hopagi: „La granița dintre cele două comune a fost ridicat Schitul “Izvorul Sfântului Ghelasie” de la Hopagi, pe locul unde Sfântul Ghelasie a săvârșit mai multe minuni.”
• Atracții naturale din zonă: „Abătându-ne puțin de la drum, putem ajunge la Tăul de la Mluha (pe care oamenii îl consideră blestemat, fiind un loc mlăștinos în care li se înecau vitele), Piatra Crâsnicului, Colțul lui „Tiutiuc” sau în satele răsfirate de pe crestele Apusenilor.”

Drumul continuă spre Râmeț, prin Cheile Mănăstirii: „În centrul comunei Ponor, DJ 750 C se intersectează cu Transapuseana până la Râmeț, unde drumul coboară pe lângă Cheile Mănăstirii, oferind un peisaj spectaculos asupra zonei.”

• Mănăstirea Râmeț: „Pe Valea Mănăstirii, la adăpostul stâncilor se înalță falnic Mănăstirea Râmeț – un străvechi centru monahal românesc, cunoscută drept “Grădina Raiului din Apuseni”. Se spune că lavra mănăstirească de aici există încă din veacul al XI-lea, iar pustnici sau „eremiții“ (de unde și numele localității și mânăstirii Râmeț) încă cu mult mai devreme. Aici au slujit, printre alții, Sfinții Ghelasie și Dometie.”
• Biserica de la Geoagiu de Sus: „Puțin mai jos este locul bisericii de la Geoagiu de Sus, fostă reședință episcopală până în secolul al XVI-lea. Biserica impresionează prin pictura veche și arhitectura specifică, păstrând „flacăra vie a românismului prin focul sfânt al credinței”.”
• Moara Mănăstirii și muzeul cânepii: „Tot la Geogiu de Sus găsim Moara Mănăstirii (sec. al XIV-lea), cât și un adevăr muzeu al cânepii.”

Finalul traseului se află la Teiuș: „La Teiuș, în imediata apropiere a intersecției cu DN 1, este Biserica Romano-Catolică, fostă mănăstire franciscană și apoi paulină, ctitorită de voievodul Ioan de Hunedoara în secolul al XV-lea și refăcută în secolul al XVIII-lea.”

Proiectul de modernizare a DJ 750 C este esențial pentru dezvoltarea regională și valorificarea patrimoniului local. Ion Dumitrel subliniază: „Acestea sunt locuri binecuvântate care zidesc suflete, iar prin acest proiect facem mai accesibil un traseu încărcat de istorie, credință și frumusețe.” „Drumul facilitează legătura dintre microregiunea Munţilor Apuseni şi microregiunea Mureşului, iar la Teiuș se realizează conexiunea la rețeaua europeană de transport, prin Autostrada A 10 și Drumul Național 1.”

Lucrările vor fi împărțite în două tronsoane și finanțate prin Programul Regiunea Centru 2021-2027. Lucrările se vor desfăşura pe două tronsoane – primul cu lungimea de 14,097 km (DN 75, Sălciua de Sus – DJ 107 I, Ponor) şi al doilea tronson cu lungimea de 23,996 km (DJ 107 I, Râmeț – DN 1, Teiuș), finanțarea fiind asigurată prin Programul Regiunea Centru 2021-2027.

Lucrările de modernizare vor cuprinde: structură rutieră nouă (modernizare) sau ranforsată (reabilitare), acostamente, lucrări de consolidare şi protecţie, lucrări de poduri, amenajare drumuri laterale, şanţuri, rigole, podeţe, staţii de încrucişare, semnalizare rutieră orizontală şi verticală, staţii de încărcare autovehicule electrice, staţii de autobuz, treceri de pietoni iluminate, piste pentru ciclişti, aliniamente de arbori.

Ion Dumitrel reiterează impactul pozitiv al investiției: „Este un pas important pentru dezvoltarea zonei și pentru punerea în valoare a unui colț unic din România, arătând tuturor ce locuri frumoase avem.”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google