Vortexul polar și impactul asupra vremii din România: ce spun meteorologii înainte de Crăciun
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat informațiile privind evoluția probabilă a vortexului polar și modul în care acesta ar putea influența vremea din România și Europa în perioada premergătoare Crăciunului. Conform prognozelor, următoarele săptămâni vor fi marcate de alternanțe între episoade mai blânde și intervale reci, pe fondul unor procese atmosferice complexe.
Meteorologii au anunțat deja, în prognoza pe patru săptămâni, o răcire a vremii până în jurul datei de 15 decembrie. Ulterior, începând cu 16 decembrie, este estimată o încălzire temporară, cu temperaturi neobișnuit de ridicate pentru această perioadă, de 9–10 grade în majoritatea regiunilor și chiar 12–13 grade în vestul țării.
După acest interval mai cald, temperaturile vor începe să scadă treptat. De Crăciun, vremea va deveni mai rece: în zilele de 24 și 25 decembrie, maximele vor fi cuprinse între 4 și 8 grade, iar minimele vor fi preponderent negative. Din 26 decembrie, valorile maxime vor coborî spre 1–3 grade în nordul țării și în zonele montane. În intervalul 25–27 decembrie, sunt posibile ninsori sau perioade cu ploi.
Evoluția vortexului polar
Datele meteorologilor, bazate pe analizele European Center for Medium Weather Forecast (ECMWF), indică o slăbire rapidă a vortexului polar stratosferic până la mijlocul lunii decembrie 2025.
„La nivelul de 10 hPa, viteza vântului mediu ar putea scădea de la aproximativ 25–30 m/s (caracteristică unui vortex stabil sau ușor slăbit) până spre valori sub 15 m/s, ceea ce sugerează o perturbare stratosferică și un vortex slab, cu ondulații ale circulației vestice.
O astfel de perturbare a vortexului poate duce la alternanțe între perioade mai blânde și episoade reci, chiar geroase, în Europa, prin intruziuni repetate de aer polar”, anunță ANM.
În săptămâna următoare, este posibilă o stabilizare a vortexului polar, cu o creștere a vitezei medii a vânturilor, care ar putea depăși din nou 30 m/s.
„După data de 22 decembrie, 2025, probabilitatea este mare ca circulația să se mențină de la vest la est, valorile vitezei medii să nu coboare sub 20 m/s sau, în cazul unei creșteri, să nu depășească 40–45 m/s.
Având în vedere distribuția membrilor modelului ECMWF, un scenariu destul de posibil ar putea fi cel în care vortexul ar slăbi din nou, dar la valori ale vitezei mai mari decât la mijlocul lunii decembrie. Prin urmare, se conturează un posibil regim de alternanțe între intervale mai calde decât normal și episoade reci sau chiar geroase”, mai precizează ANM.
Cum influențează vortexul polar vremea în Europa și România
Specialiștii explică faptul că dinamica atmosferei este extrem de complexă, iar modificările pot avea efecte diferite de la o regiune la alta: „O perturbație oricât de mică la orice nivel al atmosferei se propagă atât pe verticală cât și pe orizontală și determină modificări ale evoluției vremii, de la scară globală la scară locală, acestea nefiind identice peste tot. Dacă deasupra continentului american se produce un transport de aer rece, în compensare, deasupra Europei ar putea să ajungă un aer cald.”
Meteorologii subliniază că efectele acestor perturbări pot fi resimțite după intervale variabile, de la câteva ore până la săptămâni sau chiar luni, în funcție de zona și nivelul atmosferic în care se produc: „În sezonul rece din fiecare emisferă, de interes major sunt condițiile stratosferice din zona polară. În această perioadă se formează vortexul polar stratosferic, cel mai bine definit în jurul nivelului de 10 hPa (aproximativ 30 km altitudine).
Vortexul polar stratosferic este o regiune extinsă de presiune scăzută și aer foarte rece, specifică fiecărei emisfere, și care se dezvoltă la altitudini mari în stratosferă. În această zonă, vânturile vestice puternice organizează o circulație ce menține aerul rece concentrat în apropierea polului.”
De ce pot apărea episoade de frig extrem
Atunci când vortexul polar este puternic, vânturile vestice intense mențin aerul rece în zona arctică, reducând șansele ca acesta să ajungă spre latitudinile temperate. În aceste condiții, vremea este mai stabilă, iar episoadele de frig extrem sunt mai rare.
În schimb, sub influența undelor atmosferice de mare amplitudine (undele Rossby), vortexul se poate slăbi, deforma sau fragmenta temporar, mai ales în contextul unor încălziri stratosferice bruște. În aceste situații, vânturile vestice se diminuează sau chiar se inversează.
„Slăbirea sau deformarea vortexului are consecințe pentru vremea de la latitudini medii, deoarece favorizează coborârea aerului rece de origine arctică și poate conduce la valuri puternice de frig”, explică experții ANM.
Inversiunea termică și situația din România
Începând cu 8 decembrie, în România s-a manifestat un fenomen specific sezonului rece: inversiunea termică în straturile inferioare ale atmosferei.
„A fost observată o situație atipică, caracterizată prin temperaturi mai ridicate în zonele înalte de relief comparativ cu regiunile de câmpie, unde s-au semnalat frecvent nori stratiformi, ceață și burniță”, arată ANM.
Meteorologii explică mecanismul inversiunii termice: „În condiții normale, temperatura aerului scade odată cu creșterea altitudinii. În timpul unei inversiuni termice se întâmplă exact opusul: aerul rece rămâne blocat la sol, iar deasupra lui se găsește un strat de aer mai cald.”
Acest „capac” de aer cald împiedică mișcările verticale ale maselor de aer, favorizând acumularea ceții și a poluanților în apropierea solului.
România, sub influența unui anticiclon
În ultimele zile, România s-a aflat sub influența unui anticiclon, o zonă de presiune atmosferică ridicată, caracterizată prin mișcări descendente ale aerului. Acest proces favorizează încălzirea aerului în straturile superioare și menținerea inversiunilor termice.
Meteorologii indică și existența unui sistem anticiclonic extins la nivelul continentului european, asociat cu o situație de blocaj atmosferic. Acesta va persista, cu variații minore, până în jurul datei de 19 decembrie, iar din 16 decembrie aria afectată de inversiune termică va cuprinde mare parte a țării.
România va rămâne în regim anticiclonic până la finalul săptămânii viitoare, cu „condiții meteorologice caracterizate prin inversiune termică, umezeală relativă ridicată și circulație slabă a aerului, nefavorabile dispersiei poluanților atmosferici”, avertizează ANM.
În concluzie, perioada următoare va fi marcată de contraste termice și instabilitate, influențate de evoluția vortexului polar și de condițiile atmosferice locale, cu efecte resimțite atât asupra temperaturilor, cât și asupra calității aerului.
