Cum justifică judecătorii CCR – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc motivele pentru care au ales să nu participe la deliberări?
Patru judecători ai Curtea Constituțională a României au decis să nu participe, luni, la ședința de judecată privind legea referitoare la pensiile de serviciu ale magistraților. Din cauza absenței acestora, Curtea nu a putut întruni cvorumul necesar, iar termenul de soluționare a fost din nou amânat, fiind stabilit pentru data de 16 ianuarie 2026.
Judecătorii care nu au fost prezenți la ședință sunt Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Aceștia au transmis ulterior un comunicat comun, în care au explicat motivele pentru care au ales să nu participe la deliberări.
Potrivit documentului, cei patru judecători susțin că analiza proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților ar necesita clarificări suplimentare, în special în ceea ce privește fundamentarea normativă și impactul reglementărilor propuse. Ei au invocat necesitatea respectării riguroase a procedurilor constituționale și a unei examinări aprofundate a sesizării formulate în acest dosar: „Având în vedere situația creată în cadrul Curții Constituționale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraților, precum și declarația publică a doamnei Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, considerăm necesar să formulăm următoarele clarificări în vederea unei informări corecte a opiniei publice:
Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale.
La data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat. Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate. Chiar dacă judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026, președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar.
În ședința de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 (care prevăd că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și […] cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale. Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată.
Cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare, a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat fără justificare să aplice dispozițiile art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 și să fixeze un nou termen de soluționare.
Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de ședință, astfel că au devenit incidente prevederile art.51 alin.(1) din Legea nr.47/1992 care prevăd că instanța constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale. Ulterior, am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025.
În consecință, absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României.
Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării. Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional.
Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment.
Prezentele precizări exprimă exclusiv poziția autorilor și nu reprezintă o comunicare oficială a Curții Constituționale. Judecători – Cristian DELIORGA, Gheorghe STAN, Bogdan LICU și Mihai BUSUIOC”
Absența celor patru a făcut imposibilă desfășurarea ședinței, în condițiile în care cvorumul minim de șase judecători nu a fost întrunit. Astfel, Curtea a decis amânarea cauzei, marcând o nouă întârziere într-un dosar extrem de sensibil, cu implicații majore atât pentru sistemul de justiție, cât și pentru agenda de reforme a statului român.
Legea pensiilor de serviciu ale magistraților se află în centrul unei dezbateri publice intense, fiind una dintre reformele-cheie asumate de autorități și corelată inclusiv cu angajamentele României în raport cu finanțările europene. Amânările repetate ale unei decizii definitive sporesc tensiunile politice și instituționale și mențin incertitudinea în privința calendarului de aplicare a reformei.
Următoarea ședință a Curții Constituționale pe acest subiect este programată pentru 16 ianuarie 2026, dată la care se așteaptă ca judecătorii să reia dezbaterile și să se pronunțe asupra constituționalității actului normativ.
