Dezbateri publice, studii și un buget dedicat pentru pregătirea noului PUG al Clujului: Societatea civilă cere un proces participativ real!
Reprezentanți ai societății civile solicită organizarea de dezbateri publice ample și studii de fundamentare pentru pregătirea temei noului Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj-Napoca, precum și alocarea unui buget de 1 milion de lei din bugetul orașului pentru anul 2026. Totodată, este cerută deschiderea Palatului Telefoanelor, clădire recent achiziționată de primărie, ca spațiu dedicat consultărilor cu cetățenii.
Demersul vine în urma unei petiții formulate de Societatea Organizată Sustenabil și colaboratorii acesteia, care propun un cadru participativ real pentru definirea direcțiilor de dezvoltare urbană ale orașului și ale zonei metropolitane, încă din faza de pregătire a temei de proiectare, nu doar după redactarea documentațiilor tehnice.
Dezbateri la Palatul Telefoanelor și în cartiere
Inițiatorii propunerii solicită ca dezbaterile să se desfășoare atât la Palatul Telefoanelor, cât și în cartierele orașului, pentru a construi o viziune coerentă asupra viitorului Clujului și pentru a fundamenta tema de proiectare a noului PUG la nivel metropolitan.
Palatul Telefoanelor, proiectat de arhitectul și urbanistul Vasile Mitrea, este o clădire modernistă declarată de patrimoniu și este văzut ca un simbol potrivit pentru dialogul dintre administrație, specialiști și cetățeni.
Trei direcții prioritare pentru viitorul urban al Clujului
Propunerile avansate se concentrează pe trei axe majore, considerate esențiale pentru depășirea urbanismului de parcelă și pentru diminuarea haosului imobiliar generat de interese private:
Prima direcție vizează crearea unei rețele verzi-albastre la nivel metropolitan, menită să atenueze efectele schimbărilor climatice și să ofere alternative reale la traficul auto, prin coridoare verzi, trasee pietonale și de mobilitate nemotorizată, în special de-a lungul Someșului și al afluenților săi.
A doua direcție propune abordarea locuirii ca echitate socială, astfel încât accesul la locuințe să devină mai echilibrat. Se solicită dezvoltarea unui fond public de locuințe și politici urbane care să contribuie la scăderea presiunii asupra prețurilor apartamentelor.
A treia direcție are în vedere protejarea patrimoniului construit, prin includerea cartierelor Gheorgheni și Grigorescu în zone construite protejate, dar și prin delimitarea unor noi zone protejate în fostele areale industriale, pentru salvarea clădirilor valoroase din punct de vedere arhitectural și istoric.
De la zonificare la viziune pe termen lung
Fără a intra în detalii legate de conținutul concret al viitorului PUG, inițiatorii subliniază că este esențial ca specialiști din domenii diverse și cetățenii să fie consultați din timp, nu formal, după redactarea documentațiilor. Pregătirea temei generale trebuie să depășească logica strictă a zonificării și a indicatorilor de construire și să se concentreze pe o viziune de dezvoltare pe termen lung, dincolo de durata de valabilitate a PUG-ului, precum tranziția către un oraș neutru climatic și integrarea reală cu zona metropolitană.
Buget dedicat și audiere publică
Pentru susținerea acestui proces, este solicitată alocarea a 1 milion de lei în bugetul municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2026, sumă destinată elaborării temei de proiectare, organizării de consultări publice și realizării de sondaje, de către un consorțiu format din asociații profesionale, universități și ONG-uri.
Propunerea este formulată cu ocazia invitației Consiliului Civic Local la Audierea Publică pentru pregătirea elaborării PUG Cluj, programată pentru 22 ianuarie, între orele 16:00–19:00, în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca.
Inițiativa este asumată de Adi Dohotaru, președintele ASOS, și de arhitecta Adriana Măgerușan, șef lucrări la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, coordonatoarea proiectului „Arhiva de Arhitectură Modernă (Clujeană): Portret Vasile Mitrea”, finanțat de Ordinul Arhitecților din România prin timbrul arhitecturii și derulat de ASOS.
