Trenuri de 400 km/h în România! De la Oradea, Timișoara sau Iași în mai puțin de două ore până la București!
România ar putea intra în era transportului feroviar de mare viteză, dacă ideile lansate de specialiștii în mobilitate ar fi transformate în proiecte concrete. Un expert din Cluj-Napoca propune dezvoltarea unei rețele moderne de trenuri capabile să circule cu până la 400 km/h, după modelul marilor state europene și asiatice.
Specialistul în mobilitate durabilă Tudor Măcicășan susține că România are nevoie de o schimbare radicală în domeniul infrastructurii feroviare, iar investițiile în linii moderne de mare viteză ar putea reduce dramatic timpii de deplasare între marile orașe ale țării.
„Nu este ușor de construit o cale ferată de mare viteză – necesită vaste culoare rectilinii, raze de peste 10km la curbe și raze verticale semnificative. Nu este nici ieftin – costul variază în funcție de relief, de la 18 – 20 mil euro/km la câmpie până la peste 100 mil euro/km cu ample tuneluri și viaducte prin relief montan.
Ca exercițiu de imaginație, am conturat o linie pentru România, urmărind principiile și metodele actuale de abordare/proiectare și o cât mai bună acoperire a principalilor poli de creștere. O astfel de cale ferată va fi integral separată, implicând ample lucrări de ramblee/deblee, poduri și viaducte, pasaje și peste 120km de tuneluri. Stațiile noi necesare se vor realiza la aeroporturi în Oradea, Arad, Timișoara, Craiova și la Otopeni. Între Galați și Brăila se va realiza o gară nouă, conectată de stația cfr Zanga, iar la Iași în estul orașului, lângă Mall Moldova.
Cu o operare performantă, o flotă de numai 10 garnituri apte de 390km/h, dintre care 8 active, ar permite transportul facil a peste 20.000 călători/sens zilnic prin operarea cadențată cu un tren/oră-sens, facilitând tranziția de pe șosele și din avioane spre cale ferată electrică, cu timpi de călătorie imbatabili”, a explicat Măcicășan.
Trenurile ar urma să facă:
- București – Craiova – 35 min;
- București – Timișoara – o oră 20 min;
- București – Oradea – o oră 55 min;
- București – Satu Mare – 2 ore 20 min;
- București – Galați – 30 min;
- București – Iași – o oră 5 min;
- Iași – Timișoara – 2 ore 25 min;
- Iași – Oradea – 3 ore, și așa mai departe;
Tudor Măcicășan a explicat că vitală este electrificarea rețelei existente de cale ferată: „Închei consemnând că NU o cale ferată de mare viteză lipsește acestei țări. Nu înainte de electrificarea și/sau modernizarea la 160km/h a tuturor magistralelor feroviare existente și nu înainte de rețele de trenuri metropolitane cadențate în jurul tuturor marilor orașe. Nu o cale ferată de mare viteză lipsește acum, dar poate vine un moment…”
Cât ar costa
O rețea feroviară de mare viteză presupune investiții de miliarde de euro, exproprieri, tuneluri, viaducte și tehnologii moderne de semnalizare. Însă finanțarea europeană pentru transport verde și coridoare TEN-T ar putea reprezenta o sursă importantă de bani.
În plus, investițiile în infrastructură sunt considerate multiplicatoare economice: fiecare miliard investit poate genera activitate economică suplimentară în construcții, industrie și servicii.
Astăzi ideea pare îndrăzneață. În urmă cu două decenii, și autostrăzile păreau imposibile în România. Însă presiunea economică, dezvoltarea regională și nevoia de competitivitate pot transforma trenul de mare viteză dintr-un vis într-o necesitate strategică.
Dacă România vrea să recupereze decalajele față de Vest, nu doar drumurile rapide contează. În următorii 20 de ani, adevărata competiție se va da și pe șine.
