Mihai Curteanu: România, pe primul loc în UE la taxarea muncii și povara fiscală asupra salariului minim
În timp ce președintele țării se ocupă de consultări cu aceleași forțe politice care au adus țara în stadiul in care se afla astăzi, România reală este țara care ocupă primele locuri în Uniunea Europeană la indicatori care afectează direct nivelul de trai al cetățenilor și competitivitatea economiei.
România este pe locul 1 în Uniunea Europeană la taxarea muncii, potrivit celor mai recente date Eurostat, 41,5% din salariul brut al unui angajat ajunge la stat, față de o medie europeană de 29,1%, cu alte cuvinte, aproape jumătate din ceea ce produce un român este preluat prin taxe și contribuții înainte ca acesta să își primească salariul.
România este tot pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește povara fiscală asupra salariului minim, în timp ce multe state europene acordă deduceri consistente pentru veniturile mici, în România inclusiv salariații
plătiți cu minimul pe economie suportă o povară fiscală ridicată, rezultatul fiind unul dramatic, România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei în rândul persoanelor care muncesc din Uniunea Europeană.
România se află printre statele cu cele mai ridicate accize la carburanți din Uniunea Europeană, acciza la motorină este de aproximativ 560 euro pentru 1.000 de litri, în timp ce nivelul minim impus la nivel european este de aproximativ 330 euro. Prin comparație, Polonia aplică aproximativ 360 euro, iar Bulgaria în jur de 340 euro pentru aceeași cantitate. Cum taxele și accizele reprezintă o parte semnificativă din prețul combustibililor, acestea se regăsesc în costul transportului și, implicit, în prețul aproape tuturor produselor și serviciilor.
România rămâne printre cele mai birocratice administrații din Uniunea Europeană, o
companie petrece în jur de 200 de ore pe an doar pentru calcularea, completarea și plata obligațiilor fiscale, în timp ce media europeană este de aproximativ 65 de ore, acest timp înseamnă bani pierduți, investiții amânate și competitivitate redusă.
România se află la coada clasamentelor europene privind ușurința desfășurării activităților economice, în practică, deschiderea unei afaceri nu înseamnă doar înregistrarea unei societăți comerciale, ci obținerea unui număr mare de avize și autorizații, proceduri care pot dura luni sau chiar ani, birocrația excesivă și lipsa de predictibilitate descurajează investițiile și îi împing pe mulți antreprenori să renunțe sau să își mute activitatea în alte state.
Costul energiei continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească. Pentru firmele din industrie, unde fiecare procent contează în competiția
internațională, facturile ridicate la energie reduc competitivitatea, limitează investițiile și afectează locurile de muncă.
România a înregistrat cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și cel mai mare deficit bugetar, deficitul depășind 9% din PIB, de peste trei ori limita europeană de 3%. În același timp, investițiile în educație rămân printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, afectând dezvoltarea pe termen lung a țării.
Toate aceste recorduri au un numitor comun cetățeanul român plătește din ce în ce mai mult, în timp ce statul oferă servicii publice care rămân sub nivelul contribuțiilor colectate, povara fiscală crește, birocrația se extinde, investițiile întârzie, iar puterea de cumpărare scade.
Aceasta este România reală, o țară în care oamenii muncesc din ce în ce mai mult pentru a păstra din ce în ce mai puțin din veniturile lor, în timp ce administrația continuă să consume
resurse fără să livreze performanță pe măsura sacrificiilor cerute contribuabililor.
După ani în care aceleași formațiuni politice au alternat la guvernare prin formule succesive de coaliție și rotație a premierilor, tot mai mulți cetățeni consideră că actuala clasă politică și-a pierdut legitimitatea morală și politică de a continua în aceeași formulă. În locul unei competiții autentice de idei și proiecte, România a fost condusă prin înțelegeri de culise, compromisuri politice și împărțirea puterii între aceiași actori, în timp ce nivelul de trai al populației s-a deteriorat.
În percepția unei părți importante a societății, statul s-a îndepărtat de rolul său de garant al drepturilor și libertăților cetățenilor și a devenit tot mai apăsător prin fiscalitate excesivă, birocrație sufocantă, reglementări tot mai numeroase și o administrație care cere permanent mai mult contribuabilului fără a oferi
servicii publice pe măsura taxelor încasate. Cetățeanul este obligat să suporte costurile unui aparat administrativ tot mai extins, în timp ce eficiența instituțiilor rămâne redusă.
România are nevoie de o schimbare profundă de direcție, bazată pe responsabilitate, transparență și respect față de contribuabil, într-o democrație funcțională, legitimitatea politică se reînnoiește prin votul cetățenilor. Atunci când încrederea publică este grav afectată, iar guvernarea nu mai răspunde așteptărilor societății, soluția firească este întoarcerea la voința populară, astfel încât românii să decidă cine trebuie să conducă țara și în ce direcție trebuie să meargă România.
Despre Mihai Curteanu
Este absolvent de drept, antreprenor, pasionat de urbanism și de provocările dezvoltării metropolitane. Ideologic îmbrățișează valorile conservatoare și creștine. În prezent este secretarul general al AUR Cluj.
