Comunele Bulzeştii de Sus, Blăjeni, Tomeşti, Vălişoara, Ribiţa, Vorța și Bucureşci dispar de pe hartă prin comasare? Ce prevede proiectul PSD de reorganizare administrativă?
Viitorul administrativ al unor comune din nordul județului Hunedoara ar putea fi schimbat radical de reforma administrativ-teritorială propusă de PSD. Bulzeștii de Sus, Blăjeni, Tomești, Vălișoara, Ribița, Vorța și Bucureșci se numără printre comunitățile rurale pentru care perspectiva comasării ridică întrebări importante. Proiectul vizează, într-o primă etapă, localitățile cu cel mult 1.500 de locuitori, aproximativ 429 de unități administrativ-teritoriale la nivel național. În timp ce inițiatorii susțin că reorganizarea poate reduce cheltuielile și eficientiza administrația, senatorul PNL de Hunedoara Călin Marian avertizează că reforma nu trebuie făcută fără analize serioase, transparență și consultarea comunităților.
Ministrul Dezvoltării: „Am zis să începem cu cei mici, cu localități de 200, 300, 400, 500 de locuitori”
Reorganizarea administrativă propusă de PSD pornește de la ideea că unitățile administrativ-teritoriale cu populație redusă ar trebui să fie primele analizate pentru o eventuală comasare.
Într-o declarație acordată Digi24, ministrul dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat de ce a ales pragul de 1.500 de locuitori și de ce consideră necesară începerea reformei cu localitățile mici: „Da, aceasta a fost și gândirea mea și am trecut-o și în programul de guvernare, să începem cu localitățile mici. Și am ales o populație cuprinsă între 0 și 1.500 de locuitori. Și aici avem undeva la 429 de UAT-uri. Pentru că ce se întâmplă? Ca să putem să trecem această reformă, trebuie să vedem și ce ne poate ajuta, ce legi ne pot ajuta. Trebuie să facem referendum. După cum știți, au mai fost inițiate aceste referendumuri de asociere, de comasare a UAT-urilor, dar nu au reușit. Și acum, din ce am văzut și din analiza mea, pur și simplu e greu să te adresezi la o masă mult mai mare de oameni. De aceea am zis să începem cu cei mici, cu localități de 200, 300, 400, 500 de locuitori, 1.000, până la 1.500”.
Declarația indică intenția de a începe reforma cu administrațiile mici, dar nu stabilește nominal care comune vor fi comasate și nici ce localități ar urma să devină centre administrative.
Nordul Hunedoarei, între depopulare, izolare și riscul pierderii autonomiei administrative
În nordul județului Hunedoara, problema comasării comunelor este deosebit de sensibilă.
Bulzeștii de Sus, Blăjeni, Tomești, Vălișoara, Ribița, Vorța și Bucureșci sunt comunități rurale cu particularități geografice, demografice și economice care trebuie luate în considerare înaintea oricărei reorganizări.
O parte dintre aceste comune se află în zona Munților Apuseni, unde relieful, distanțele dintre sate și accesul la drumuri influențează direct relația locuitorilor cu administrația locală.
În zona Bradului, declinul activităților economice tradiționale și migrația populației au accentuat dificultățile comunităților rurale.
O eventuală comasare ar putea reduce unele cheltuieli administrative, dar ar putea însemna și deplasări mai lungi pentru cetățenii care au nevoie de acte, adeverințe, servicii sociale sau alte documente eliberate de primărie.
Senatorul PNL Călin Marian: „Reforma administrativă nu se face pe genunchi și nici cu ușile închise!”
În acest context, senatorul PNL de Hunedoara Călin Marian susține necesitatea reformei, dar critică modul în care aceasta este pregătită: „România are nevoie de o reformă administrativă reală, dar aceasta trebuie să pornească de la analize, date concrete și dezbateri publice. Nu putem decide, dintr-un birou, ce localități se comasează, ce primării dispar și ce structuri rămân, fără să înțelegem problemele fiecărei comunități.”
Parlamentarul consideră că județul Hunedoara reprezintă un exemplu relevant pentru dificultățile unei reorganizări bazate în principal pe criteriul populației: „Să luăm exemplul județului Hunedoara. Depopularea, declinul economic și disparitățile dintre comunități sunt probleme majore, care trebuie analizate înainte de a trasa noi granițe administrative. Județul a pierdut aproape 60.000 de locuitori între recensămintele din 2011 și 2021. În spatele acestor cifre sunt comunități îmbătrânite, tineri plecați, servicii publice tot mai greu de susținut și localități care au nevoie de soluții adaptate realităților lor.”
Datele demografice invocate de senator evidențiază una dintre problemele structurale ale județului: reducerea populației și dificultatea menținerii unor servicii publice eficiente în comunitățile tot mai mici.
Călin Marian critică reprezentarea politică în grupul județean de lucru
O altă problemă semnalată de senatorul liberal privește componența structurii care coordonează pregătirea reformei administrative la nivelul județului Hunedoara: „În acest context, nu putem să nu ne întrebăm cum poate fi construită o reformă credibilă dacă transparența și reprezentativitatea nu sunt priorități încă de la început? La nivelul Hunedoarei, subgrupul de lucru constituit pentru coordonarea reformei administrative are trei membri – Prefectul, președintele CJ Hunedoara și președintele ACoR, toți reprezentanți ai PSD și care vor susține, în mod firesc, poziția exprimată de Guvernul majoritar PSD! O reformă care privește întregul județ trebuie să implice toate forțele politice, administrațiile locale și, mai ales, comunitățile afectate.”
Afirmațiile privind apartenența politică și poziționarea membrilor grupului de lucru reprezintă evaluarea exprimată de senatorul PNL.
Din perspectiva acestuia, o reformă care ar putea modifica structura administrativă a județului trebuie discutată într-un cadru mai larg, cu participarea tuturor administrațiilor și a reprezentanților comunităților vizate.
De ce a fost ales pragul de 1.500 de locuitori? Senatorul cere explicații
Pragul demografic propus de Ministerul Dezvoltării reprezintă unul dintre punctele centrale ale dezbaterii.
Călin Marian solicită explicații privind fundamentarea acestui criteriu și modul în care va fi evaluată eficiența eventualelor comasări: „Mai mult, programul START propune, într-o primă etapă, comasarea voluntară a localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori. De ce 1.500? Pe baza căror analize a fost stabilit acest prag? Ce criterii vor fi folosite pentru a evalua eficiența unei comasări și ce garanții există că aceasta va reduce cu adevărat cheltuielile administrative?”
Întrebările sunt relevante în special pentru comunele din zona montană a Hunedoarei, unde costurile administrației și furnizării serviciilor publice pot fi influențate semnificativ de relief, distanțe și infrastructură.
Două comune cu același număr de locuitori pot avea nevoi foarte diferite dacă una se află lângă un oraș, iar cealaltă cuprinde numeroase sate izolate.
Acuzații privind posibile interese politice. Călin Marian cere transparență
Senatorul liberal avertizează că reforma nu trebuie să fie influențată de interese personale sau de calcule politice: „Acestea nu sunt întrebări incomode, ci întrebări absolut necesare. Orice posibil conflict de interese, cum este cel legat de tatăl primar al ministrului Dezvoltării, trebuie să fie clarificat transparent, prin informații și explicații publice.
Reforma administrativă nu trebuie să devină un exercițiu de protejare a unor funcții, a unor rețele politice sau a unor interese locale. Obiectivul trebuie să fie o administrație mai eficientă, servicii publice mai bune și cheltuieli mai mici, nu doar o reorganizare pe hârtie.”
Ce s-ar putea întâmpla cu Bulzeștii de Sus, Blăjeni, Tomești, Vălișoara, Ribița, Vorța și Bucureșci?
Pentru cele șapte comune, eventualele consecințe ale reformei trebuie analizate individual.
În cazul comunelor Bulzeștii de Sus și Blăjeni, accesibilitatea satelor și particularitățile zonei montane ar trebui să cântărească în orice decizie privind stabilirea unui nou centru administrativ.
Pentru Tomești, Ribița și Bucureșci, situate în aria de influență a municipiului Brad, ar trebui evaluate legăturile existente cu orașul și cu localitățile învecinate.
În cazul comunelor Vorța și Vălișoara, analiza ar trebui să includă distribuția populației, infrastructura rutieră și posibilitatea menținerii unor servicii administrative accesibile.
Dispar satele sau doar primăriile?
O eventuală comasare administrativă nu înseamnă dispariția fizică a satelor și nici mutarea locuitorilor.
Schimbarea ar putea privi statutul unor comune ca unități administrativ-teritoriale distincte, numărul primarilor și consiliilor locale, organizarea instituțiilor și administrarea bugetelor.
Satele ar putea continua să existe, păstrându-și denumirile și identitatea istorică.
Problema principală pentru locuitori ar fi accesul la administrație și reprezentarea intereselor fiecărei comunități în noile structuri.
Într-o regiune cu populație îmbătrânită și sate răsfirate, păstrarea unor puncte locale de lucru ar putea deveni esențială.
Reforma administrativă, între economii bugetare și viitorul satelor hunedorene
Reorganizarea comunelor mici poate reprezenta o oportunitate pentru reducerea cheltuielilor administrative și concentrarea resurselor în proiecte de dezvoltare.
Dar, în nordul județului Hunedoara, unde depopularea, îmbătrânirea comunităților și izolarea unor sate sunt realități importante, o reformă construită exclusiv în jurul pragului de 1.500 de locuitori riscă să ignore particularitățile locale.
Bulzeștii de Sus, Blăjeni, Tomești, Vălișoara, Ribița, Vorța și Bucureșci nu sunt, în acest moment, comune desființate printr-o decizie oficială. Viitorul lor administrativ depinde de forma finală a reformei, de criteriile adoptate și de procedurile legale care vor fi stabilite.
Miza reală nu este doar reducerea numărului de primării, ci capacitatea noilor structuri administrative de a oferi servicii mai bune, investiții și perspective de dezvoltare unor comunități care au pierdut deja o parte importantă din populație.
Pentru nordul Hunedoarei, reforma ar trebui să înceapă cu o întrebare simplă: cum poate deveni administrația mai eficientă fără ca satele mici și izolate să fie lăsate și mai departe de serviciile publice?
