Fetele din Râșca erau primite în „jocul mare” la Crăciun, după ce primeau cu colac feciorii satului veniţi cu colindul
Jocul popular făcea parte din însăşi fiinţa ţăranului, acesta permiţându-i să se manifeste în societate, sub privirile întregului sat.
„De aceea, în localitatea clujeană Râșca, de la o vârstă fragedă, părinţii ţineau cont de acest lucru şi-i iniţiau pe copii în tainele jocului, organizând „jocul pruncilor”. Aici se putea iniţia orice fată „fecioriţă” sau fecior ,,holteieş”, atât asupra mişcărilor de dans, cât şi a chiuiturilor şi a celorlalte canoane ale dansului: cum se invită fata la joc, cum se schimbă pasul după melodie etc. Cel începător, în acest cadru mai restrâns, era ferit de ochiul şi gura satului.
Dacă feciorii ştiau juca, nu se puneau probleme în leg[tură cu data intrării în „jocul mare”, în schimb fetele, de regulă, erau primite în joc ori la Crăciun, după ce primeau cu colac feciorii satului veniţi cu colindul, ori la altă sărbătoare mare. Familia stabilea dinainte data intrării fetei în joc, pentru a-i procura haine noi, momentul fiind sărbătorit de întreaga familie ca o zi deosebită în viaţa fetei.
Odată intraţi în joc, feciorii şi fetele trebuiau să-l frecventeze regulat pentru că altfel începeau suspiciunile din partea sătenilor, acuzându-i că nu vin la joc din lipsă de îmbrăcăminte potrivită, ori din cauză de boală şi altele. Până la căsătorie, feciorul şi fata aveau obligaţia să se integreze în rândul tinerilor ca jucăuşi, pentru a se bucura de o reputaţie bună şi a deveni astfel oameni „cumsecade” ai satului” arată cei de la Tradiții clujene.
Aspecte din cadrul proiectului de cercetare a patrimoniului cultural tradiţional, intitulat „ZONA MONTANĂ A JUDEȚULUI CLUJ. Proiect de cercetare multidisciplinară a culturii tradiționale din județul Cluj, 2020”, derulat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, cu sprijinul AFCN.
