Marile amenajări hidroenergetice începute în România și rămase încă nefinalizate. Insuficiența fondurilor și procesele deschise de ONGurile de mediu au împiedicat finalizarea lor
România, o țară bogată în resurse hidrologice, a demarat în urmă cu peste trei decenii mai multe amenajări hidroenergetice menite să contribuie la dezvoltarea energetică și sustenabilă a țării. Cu toate acestea, multe dintre aceste proiecte au rămas blocate, nefinalizate, lăsând în urmă un potențial energetic nevalorificat și o mulțime de provocări legate de mediu și de fonduri disponibile.
Deși câteva dintre acestea au ajuns în stadii avansate de execuție, realitatea este că insuficiența fondurilor a constituit un obstacol major în calea finalizării lor. Investițiile inițiale, de multe ori subdimensionate, și costurile suplimentare apărute pe parcurs au dus la întârzieri semnificative. Această situație a prins în capcana birocratică și financiară multe proiecte care ar putea contribui la securitatea energetică a României.
Care sunt cele mai mari amenajări hidroenergetice începute în România și rămase nefinalizate?
Printr-o ordonanță de urgență Guvernul României a declarat de interes național, zece astfel de obiective energetice: Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești, AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu – Avrig, AHE Pașcani pe râul Siret, AHE Răstolnița, AHE Surduc Siriu, AHE a râului Siret pe sectorul Cosmești – Movileni, Complexul Hidrotehnic și Energetic Cerna Motru Tismana, Etapa a – II-a, AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre și CHE Islaz, AHE Cerna Belareca, precum și valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj – UAT Sadova
„Prin finalizarea și punerea în valoare a proiectelor hidroenergetice se adaugă producției anuale românești aproape 2 TWh/an energie verde regenerabilă, ceea ce conduce la atingerea dezideratului actual al independentei energetice în condițiile respectării și protejării mediului”, se arăta în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Impactul negativ al organizațiilor de mediu
Procesele deschise de organizațiile de mediu au complicat și mai mult situația proiectelor hidroenergetice. Aceste grupări și-au exprimat, în special, îngrijorările legate de impactul ecologic al amenajărilor asupra ecosistemelor locale, ceea ce a dus la contestarea legală a multor proiecte. Deși aceste demersuri au fost menite să protejeze natura, ele au avut efecte secundare semnificative asupra progresului lucrărilor.
Consecințele nefinalizării marilor amenajări hidroenergetice
Nefinalizarea acestor amenajări are implicații serioase pentru România. Pe de o parte, țara pierde o oportunitate considerabilă de a-și diversifica sursele de energie și de a reduce dependența de combustibilii fosili. Pe de altă parte, stagnarea acestor proiecte poate afecta și dezvoltarea economică regională, având în vedere potențialul de creare a locurilor de muncă și de atragere a investițiilor.
Vă reamintim, rețeaua hidrografică a României asigură, prin amenajările hidroenergetice construite de-a lungul timpului, peste 30 la sută din energia produsă anual în țară, respectiv 17.7 TWh din producția totală de energie estimată la 59,5 TWh, potrivit rapoartelor publicate de world-nuclear.org.
1 thought on “Marile amenajări hidroenergetice începute în România și rămase încă nefinalizate. Insuficiența fondurilor și procesele deschise de ONGurile de mediu au împiedicat finalizarea lor”