Drumul rușinii dintre moți: 18 kilometri de nepăsare între Baia de Criș și Avram Iancu
Legătura dintre moții crișeni din Bulzeștii de Sus și moții din Avram Iancu nu a fost niciodată doar una simbolică. Nu a fost doar despre tradiții sau despre Târgul de Fete de pe Muntele Găina. A fost o legătură vie, economică, bătută cu pasul și cu carul de generații întregi de oameni care făceau comerț, schimbau produse, idei și solidaritate.
Astăzi, în secolul XXI, acest drum istoric ar putea deveni un motor real de dezvoltare turistică pentru întreaga zonă. Ar putea lega Valea Arieșului de Valea Crișului Alb, DN 75 de DN 76, Baia de Criș de comuna Avram Iancu. Ar putea aduce turiști, investiții, viață.
Dar nu este.
Pentru că pe sectorul de 18 kilometri aflat în județul Hunedoara domnește de ani de zile o stare de degradare revoltătoare.
Gropi, făgașe și promisiuni goale
Drumul arată astăzi ca o palmă dată moților și istoriei lor. Gropi adânci, făgașe periculoase, denivelări și burdușiri provocate de traficul greu – în zonă se exploatează masă lemnoasă – transformă orice deplasare într-o aventură riscantă.
Pietruirea este superficială, fără grosime constantă, iar după fiecare iarnă situația se agravează. Practic, în fiecare primăvară, drumul redevine impracticabil pe porțiuni întinse.
Nu vorbim despre un drum comunal izolat. Vorbim despre o arteră cu potențial strategic, cu valoare istorică și turistică uriașă.
Promisiuni repetate, zero rezultate
În anii trecuți, oficialii Consiliului Județean Hunedoara, prin președintele Laurențiu Nistor, au promis asfaltarea acestui tronson. Au fost declarații, au fost intenții, au fost speranțe.
Rezultatul? Nimic concret.
Promisiunile au rămas la stadiul de declarații politice, iar cei 18 kilometri au rămas captivi între nepăsare administrativă și interes economic punctual.
În timp ce alte județe investesc în infrastructură pentru a atrage turiști și a valorifica patrimoniul, aici se perpetuează aceeași imagine: praf vara, noroi toamna, gheață și distrugere iarna.
O șansă ratată pentru dezvoltare
Acest drum nu înseamnă doar asfalt. Înseamnă dezvoltare pentru pensiuni, pentru producători locali, pentru evenimente tradiționale, pentru Târgul de Fete de la Găina. Înseamnă acces mai ușor pentru turiști, cicliști, drumeți. Înseamnă siguranță pentru localnici.
Fără infrastructură, orice strategie de dezvoltare turistică este doar un exercițiu de imagine.
Este greu de înțeles cum, în 2026, într-o zonă cu potențial uriaș, administrația județeană nu reușește să modernizeze 18 kilometri de drum. Optsprezece kilometri.
Cât mai durează?
Moții nu au cerut niciodată privilegii. Au cerut drumuri practicabile, condiții decente și respect pentru istoria lor.
Drumul dintre Baia de Criș și Avram Iancu nu este doar o rută. Este o legătură identitară, economică și culturală. Iar starea în care se află astăzi este o radiografie dură a modului în care este tratată această zonă.
Întrebarea rămâne simplă: când se va trece de la promisiuni la asfalt?
