Modelul Bolojan: Cum a schimbat un administrator fața Oradei și a Bihorului
În 2008, Oradea era un oraș de graniță obosit, cu fațade care se cojeau și cu prea puține fabrici. Doisprezece ani mai târziu, era orașul pe care toată România îl dădea drept exemplu. Între aceste două imagini stă un singur nume: Ilie Bolojan.
Născut la Aleșd, inginer și matematician de formație, Bolojan a câștigat Primăria Oradea în 2008 din primul tur, cu 50,37% din voturi. Niciun primar al orașului nu mai reușise asta după 1989. În 2016, orădenii l-au reales cu peste 70%. A fost cea mai clară dovadă că rezultatele lui se vedeau pe stradă, nu doar în comunicate.
În 2020 a trecut la conducerea Consiliului Județean Bihor, ales cu 61,51%. A dus acolo aceeași rețetă și a extins-o la tot județul. Întrebat cum își apără bilanțul, a răspuns simplu: „cartea mea de vizită o vedeți când mergeți în Oradea”.
Banul public, cheltuit ca banul propriu
Primul lucru pe care l-a făcut Bolojan a fost să pună ordine în propria casă. A redus aparatul Primăriei cu aproximativ 30%. Nu a fost o măsură populară, iar el recunoaște că în primul an încrederea în el scăzuse la 12-15%.
Banii economisiți nu au dispărut în salarii sau sporuri. Au mers în șantiere. Într-unul dintre ani, 42% din bugetul orașului a fost alocat exclusiv investițiilor, o proporție rară în administrația românească. Cumulat, bugetele de investiții ale Oradei din mandatele sale au depășit 500 de milioane de euro.
Rețeta, așa cum a explicat-o chiar el, are câteva ingrediente: controlul strict al bugetelor, o echipă de profesioniști, o strategie pe termen lung și o majoritate stabilă care să nu blocheze proiectele.
Orașul care a învățat să ia banii Europei
Dacă există un domeniu în care Oradea a devenit campioană națională, acela este atragerea fondurilor europene. Orașul a ajuns la o rată de absorbție de 95% pentru marile proiecte, printre cele mai bune din țară.
Pentru exercițiul 2014–2020, Primăria a depus proiecte de 300 de milioane de euro și câștigase deja 174 de milioane. Un oraș de circa 200.000 de locuitori depășea astfel Clujul, Sibiul și chiar Bucureștiul. În primii zece ani de mandat, aproximativ 250 de milioane de euro europeni au ajuns în centrul istoric, în termoficare și în poduri noi.
Secretul nu a fost norocul, ci pregătirea. O echipă de 18 specialiști din primărie scria proiecte înainte ca finanțările să fie lansate. Bolojan a explicat miza într-o frază: „Ne putem tripla bugetele de investiții în felul acesta”.
De la orașul fără fabrici la magnet pentru investitori
În 2008, Oradea era, în cuvintele lui Bolojan, „orașul cel mai puțin industrializat din partea de vest a României”. Chiar atunci, când criza economică abia se anunța, Primăria a pornit proiectul care avea să schimbe economia orașului: parcurile industriale Eurobusiness.
Modelul era simplu și eficient. Municipalitatea pregătea terenul și utilitățile, iar o companie publică îi însoțea pe investitori de la primul contact până la deschiderea fabricii. Au venit nume mari: Nidec, Plexus, Eberspaecher, Faist, Stihl.
Rezultatul se vede în cifre. În zece ani, numărul locurilor de muncă din Oradea a crescut de la 78.000 la peste 96.000. La finalul lui 2025, primele trei parcuri erau ocupate aproape complet. Doar în Parcul I, investițiile asumate depășesc 424 de milioane de euro și lucrează aproape 7.000 de oameni.
Un centru istoric readus la viață
Cine vede azi palatele Art Nouveau din centrul Oradei greu își imaginează cum arătau acum 15 ani. Transformarea a venit dintr-un program aplicat cu consecvență, bazat pe stimulente și pe sancțiuni.
Proprietarii care își renovau fațadele primeau credite fără dobândă, pe cinci ani, și scutire de impozit tot pe cinci ani. Cei care își lăsau clădirile să se dărâme plăteau un impozit majorat cu 500%. Efectul a fost imediat: numărul fațadelor reabilitate a crescut spectaculos. Modelul a fost copiat apoi de Cluj-Napoca.
Alături de fațade au renăscut și marile repere ale orașului. Cetatea Oradea a fost redeschisă publicului în 2015 și a devenit simbolul orașului renăscut. Pe locul fostului ștrand a apărut Aquapark Nymphaea, cel mai mare din vestul țării, care aduce bani înapoi la bugetul local: doar în 2017, 700.000 de euro dividende. În 2020, centrul Oradei a fost declarat stațiune turistică de interes național.
Caldură în case, în timp ce alte orașe îngheață
Într-o țară în care termoficarea e sinonimă cu avarii și datorii, Oradea e excepția. Orașul și-a modernizat CET-ul și 70–75% din rețeaua primară, aproape în întregime cu bani europeni, peste 200 de milioane de euro.
Rezultatul e unic în România. Între 2014 și 2018, Oradea a fost singurul oraș în care numărul consumatorilor branșați la termoficare a crescut constant. Oamenii nu mai fug de sistem, ci se întorc la el.
Drumul nu a fost ușor. Bolojan a apropiat prețul plătit de populație de costul real și a mutat subvenția economisită în investiții în rețea. A recunoscut deschis prețul politic al deciziei, măsuri dureroase „pentru care mi-am încasat suficiente înjurături”. A fost tipul de curaj care lipsește în multe alte primării.
Bihorul: aceeași rețetă, la scară de județ
Când a preluat Consiliul Județean în 2020, Bolojan a început tot cu disciplina. A redus aparatul propriu al instituției la jumătate, de la 174 de posturi ocupate la 88. CJ a renunțat la chirii și la 15 mașini, iar doar în 2021 economiile au depășit 6 milioane de euro, toți muțați în investiții.
Pentru prima dată, banii pentru investiții în Bihor, peste 180 de milioane de euro într-un singur an, au depășit cheltuielile de funcționare. Rezultatele s-au văzut rapid pe teren:
- Drumuri: 8 drumuri noi, cu o lungime totală de 68 km, printre care centurile Aleșd, Beiuș, Sânmartin, Nojorid, Sântandrei, Oșorhei, Biharia și Inelul Metropolitan al Oradei.
- Aeroport: pistă prelungită pentru aeronave Boeing și Airbus, terminal de pasageri extins și proiecte finalizate de 70 de milioane de euro.
- Terminal cargo: primul parc industrial din România cu terminal de marfă legat direct la pistă, peste 33 de milioane de euro investiți de un partener privat.
- Tram-train: primul proiect de acest tip din România care a primit finanțare, cu o rețea de 33,4 km și 27 de stații.
- Locuri de muncă lângă casă: parcuri industriale planificate la Marghita, Beiuș, Ștei și Aleșd, ca oamenii să nu mai facă naveta zilnic la Oradea.
- Sănătate: teren de 2,5 hectare pus la dispoziție pentru primul spital public nou din Bihor de după Revoluție.
Dovada că se poate
Povestea Oradei și a Bihorului nu e despre un om providențial. E despre o metodă: cheltuieli mici de funcționare, investiții mari, proiecte pregătite din timp și curajul de a lua decizii nepopulare atunci când sunt necesare.
Bolojan nu a promis minuni. A tras de fiecare leu, a cerut proprietarilor să-și respecte orașul și a construit o echipă care știe să aducă bani europeni. A pus mereu rezultatele înaintea sondajelor.
Pentru mulți români, Oradea a devenit răspunsul la întrebarea „se poate și la noi?”. Răspunsul e da, iar dovada stă în fațadele restaurate, în fabricile din parcurile industriale și în caloriferele calde din blocurile orădenilor.
