Voicu Ienci: Supermarketul nu e bun ca fura de la impozitare dar vrafurile de marfa de prin piete cine le verifica si le impoziteaza?

Sa boicotam! Sa boicotam, zic. Tot! Toate hipermarketurile straine.

Perfect! Sa boicotam ca astea nu raporteaza profitul, nu platesc impozitele cum trebuie, nu …, nu …, nu, nu, nu …

Sa mergem la piata, sa luam de la autohtonii si originalii nostri producatori de la tara, ca in ei bate inima Romaniei.

Numai ca la piata s-ar putea sa dam peste niste neni si tanti care nu au mai vazut sapa si plugul de prin copilarie, care nu stiu sa mulga vaca si nici sa creasca rasadurile. Se numeste ca sunt niste intermediari cam mafioti, care nu imi amintesc vreodata sa fi dat bon fiscal cand eu imi luam plasa plina in primire.

La orice vizita in hala pietei unui oras veti gasi mereu si mereu aceleasi personaje, iar daca le luati programul la puricat, veti vedea ce inseamna metronomul sau Big Ben-ul. La cat stau acolo sigur nu le mai permite timpul macar jumatate de norma pe camp, la grajd sau in sera, care va sa zica se comporta precum angajatul de la multinationala, dar fara uniforma sau ecuson.

Tot la orice vizita, veti remarca lipsa vreunei case de marcat. O sa credeti ca e acoperita de patrunjel sau s-o fi pierdut in mormanul de salata, o veti cauta cu privirea printre ridichi sau legaturile de ceapa dar in zadar, nu se ascunde niciunde ca nu e.

Care va sa zica, supermarketul nu e bun ca fura de la impozitare, dar vrafurile de marfa de prin piete cine le verifica si le impoziteaza, aia cativa gealati de la anaf si primarie, care isi umplu portbagajul si mai marcheaza un control efectuat cu abateri minore descoperite si sanctionate?

Acum stau si ma intreb, cam ce ma intereseaza pe mine, simplu cumparator, cine castiga din evaziune -actionarul de la multinationala sau paduchele semi-interlop care se fataie important de la o taraba la alta sau isi bea tacticos cafeaua in bodega din imediata vecinatate a pietei?

Acuma, sa recunosc, sunt oleaca nestiutor si iresponsabil in ce priveste sanatatea si nutritia, dar experienta mea de vizitator si cumparator ocazional pe la piata contine niste traume care nu sunt ale copilariei, ci ale indoielii si revoltei maxime, a celui vizat la prostire si teapa.

Observ cum promotiile la legume in supermarketuri se cam termina pe la 8 jumate – 9 dimineata si cum aceeasi marfa rasare pe tarabe in piata pe la 10.

Mai observ graba si entuziasmul cu care taranii nostri dragi, producatori eco, indeasa in sacose, saci si ce mai apuca, de la magazinele de profil, toate grozaviile de mixuri si substante de ingrasare pentru animale, toate otravurile de stropit rosiile si ce mai este prin gradina. Nu pot decat sa imi imaginez scene de groaza in laboratorul de chimie cu micul producator hotarat sa transforme puiul in Hulk si sa vanda varza lui Miciurin, cum se mai tine de reteta aia, pe un petic de hartie, ce insoteste niste chestii de seamana cu prafurile lui Collin Powell atunci cand arata dovezile privind armele chimice ale lui Saddam Hussein.

Capitalismul, ca vrem noi sau nu, a patruns si la tara, nu numai in magazinele luminoase, cu rafturi stralucitoare, si e al dracului de salbatic.

Sa mancam sanatos de la tara, sa nu ne otraveasca hipermarketurile, zic!

Mai ramane babuta necajita cu zece legaturi de marar si doua gramajoare de usturoi. Chiar imi e simpatica, o iubesc si nu i-as dori vreodata raul unei aparitii smerite, calde si induiosatoare in viata mea, care, pe deasupra, e foarte posibil sa vanda cea mai curata si cinstita marfa din toata piata aia mare si plina de orice.

Dar cu atat mai mult nu as vrea sa o vad fugarita de vreo zece patrioti care sa se bata si sa se tavaleasca pentru putinul ei, ca la cozile cu scandal din vremurile copilariei mele.

Pana la urma nu imi ramane decat sa cumpar de unde imi pica mie mai bine in ochi -ca o fi piata sau supermarket, sa mai iau aminte si la oamenii cu care interactionez cand imi targuiesc produsele, sa dau un zambet, un buna ziua si un Doamne ajuta.

Sigur nu voi salva, dar nici nu voi apasa mai tare Romania mea, dar macar salvez babuta de la imprejurari posibil scandaloase.

Despre Voicu Ienci

Absolvent al Facultatii de Drept -Universitatea Babes-Bolyai (2000) si al Certificatului Profesional in Management -The Open University (U.K. 2013), Voicu Ienci este antreprenor si pasionat de istorie si politica.

Ideologic, este profund atasat conservatorismului clasic si un apropiat al viziunilor crestine pro-viata si pro-familie