145 de sisteme noi pentru monitorizarea vitezei pe drumurile din România. Unde sunt amplasate și de ce șoferii nu primesc automat amenzi?

CNAIR instalează 145 de sisteme de calmare a traficului pe drumurile naționale din România, în special la intrarea în localități considerate cu risc. Deși echipamentele sunt prezentate uneori drept „radare fixe”, acestea nu funcționează precum radarele Poliției: măsoară viteza și o afișează șoferului, dar nu emit automat amenzi. La începutul lunii septembrie, 138 dintre cele 145 de sisteme erau deja montate.

Noile echipamente fac parte din proiectul CNAIR „Măsuri de calmare a traficului rutier la intrarea în localități”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Investiția se apropie de 100 de milioane de lei și urmărește reducerea vitezei înainte ca autovehiculele să intre în zonele locuite, precum și diminuarea numărului și gravității accidentelor.

Nu sunt „radare fixe” care trimit amenda acasă

Una dintre cele mai importante precizări pentru șoferi este diferența dintre aceste echipamente și sistemele utilizate de Poliția Rutieră.

Dispozitivele CNAIR măsoară viteza de deplasare și o afișează pe un panou electronic, pentru a determina conducătorul auto să încetinească.

Dacă viteza este corespunzătoare, șoferul primește o avertizare vizuală verde. Dacă viteza este prea mare, afișajul devine roșu și îl atenționează să reducă viteza.

Datele acestor dispozitive nu sunt utilizate pentru emiterea automată a proceselor-verbale. Prin urmare, simplul fapt că un șofer trece cu o viteză prea mare prin dreptul unui asemenea sistem nu înseamnă că va primi automat o amendă acasă.

Acestea nu trebuie confundate cu e-SIGUR, sistemul gestionat de Poliția Română, prin intermediul căruia înregistrările realizate cu dispozitivele omologate pot conduce la identificarea șoferului și aplicarea sancțiunilor.

Asfalt roșu, benzi rezonatoare și panouri care arată viteza

Sistemele nu se rezumă la simplul panou electronic amplasat la marginea drumului.

Amenajările pot cuprinde marcaje rutiere colorate în roșu, benzi sau marcaje rezonatoare, semnalizare suplimentară și iluminat LED pe timpul nopții. Sistemele electronice sunt alimentate prin panouri fotovoltaice.

Ideea este ca șoferul să primească mai multe avertizări înainte de intrarea în localitate: vede semnalizarea, observă viteza afișată și simte vibrațiile produse la trecerea peste marcajele rezonatoare.

Scopul final este reducerea vitezei înainte ca mașina să ajungă în zona în care traficul auto se intersectează cu pietoni, bicicliști, utilaje agricole sau vehicule care intră și ies de pe drumurile laterale.

138 dintre cele 145 de sisteme erau deja montate

Proiectul se află într-un stadiu avansat.

Potrivit informațiilor comunicate la începutul lunii septembrie de purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, 138 dintre cele 145 de sisteme prevăzute în proiect fuseseră deja montate, celelalte urmând să fie instalate.

Amplasamentele au fost stabilite inclusiv în funcție de criterii de siguranță rutieră. Documentația proiectului ia în calcul accidentele grave produse în anii anteriori, inclusiv accidentele cu cel puțin o persoană decedată din perioada 2016–2020.

DN1, printre drumurile vizate. Sisteme la Florești, Gilău și Negreni

Printre arterele cu numeroase amplasamente se numără DN1, DN2, DN6, DN7 și DN15, unele dintre cele mai circulate drumuri naționale.

Pe DN1, documentația proiectului nominalizează localități precum Otopeni, Balotești, Tâncăbești, Ciolpani, Bărcănești, Comarnic și Cristian, iar în Transilvania apar Florești, Gilău și Negreni, în județul Cluj, precum și Oșorhei, în Bihor.

Pe DN2 sunt prevăzute sisteme în zone precum Afumați, Movilița, Buzău, Mărăcineni, Poșta Câlnău, Focșani, Sascut, Răcăciuni, Nicolae Bălcescu, Dumbrava, Onișcani, Moțca, Cristești, Vadu Moldovei și Grănicești.

Lista proiectului indică sectoarele kilometrice asociate localităților, nu neapărat poziția exactă a fiecărui panou sau senzor.

Și în Hunedoara apare un amplasament

În vestul țării, printre amplasamentele menționate se află și Mintia, pe DN7, în județul Hunedoara. În apropiere de Alba sunt prevăzute, de asemenea, sisteme în județul Cluj și la Luna, pe DN15.

În schimb, județul Alba nu apare în lista inițială a amplasamentelor. Pe DN1, lista trece de la Cristian, în județul Brașov, la Florești, în județul Cluj, fără să nominalizeze un sector din Alba.

Investiție de aproape 100 de milioane de lei

Proiectul este finanțat prin PNRR, Componenta 4 – Transport. Valoarea totală este de 99.999.999,01 lei, dintre care aproximativ 82,37 milioane de lei reprezintă sprijinul acordat prin PNRR.

Măsurile se înscriu într-un program mai amplu de creștere a siguranței pe drumurile naționale, care include și iluminarea inteligentă a trecerilor pentru pietoni, marcaje, sensuri giratorii, pasaje, semnalizare luminoasă și sisteme de protecție.

Rolul lor este prevenția, nu sancțiunea

Așadar, pentru șoferi, principala noutate nu este apariția a 145 de noi radare clasice, ci extinderea unei rețele de sisteme preventive de monitorizare și afișare a vitezei.

Ele pot detecta că un autoturism circulă prea repede și îl pot avertiza pe conducătorul auto, însă nu trebuie confundate cu sistemul e-SIGUR și nu generează, prin ele însele, amenzi automate.

Mesajul transmis prin instalarea lor este unul simplu: șoferul să reducă viteza înainte de a intra în localitate, în special în zonele în care istoricul accidentelor indică un risc ridicat.