(VIDEO) Mănăstirile Moților: Cele mai frumoase mănăstiri din Munții Apuseni!

Munții Apuseni sunt îmbibați de tradiție, cultură, istorie și mai ales de spiritualitate, locuitorii Apusenilor, moții, fiind păstrători de tradiție și credință. Moții s-au adunat mereu lângă biserică și în vremuri bune și în vremuri de restriște.

Astăzi vă prezentăm, video, „mănăstirile moților”, cele mai frumoase mănăstiri din Apuseni:

Mănăstirea „Izvorul Maicii Domnului” de la Poșaga (Alba) –

Singurul aşezământ monahal din Alba cu hramul ”Schimbarea la Faţă a Domnului” este schitul Poşaga, din Munţii Apuseni, de pe Valea Arieşului, înfiinţat în 1950 de către Părintele Arsenie Praja, cunoscut ca şi Pustnicul, fost călugăr la Rîmeţ, care mergea desculţ inclusiv iarna, şi de Părintele Ghedeon, preot paroh la Poşaga de Jos.

La nici o sută de metri distanţă de schit se află Izvorul Maicii Domnului, despre care credincioşii susţin că are puteri tămăduitoare, în special pentru femeile care au probleme ginecologice.

Mănăstirea Lupșa (Alba)

Mănăstirea Lupșa este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Lupșa, județul Alba, având hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”, ce aparține canonic de Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba-Iuliei, Protopopiatul Câmpeni.

În cadrul ei se află și biserica de lemn datând din secolul al XV-lea, refăcută în anul 1694 și având hramul „Sfântul Nicolae”. Această biserică este monument istoric, având codul LMI AB-II-m-A-00384.

Mănăstirea „Martirii Neamului” din Muncelu, (Alba)

În partea de nord a județului Alba, într-un decor specific Munților Apuseni, pe o șa tihnită, retrasă între culmile domoale ale dealurilor, la 5 km de orașul Baia de Arieș, în satul Muncelu, se află Mănăstirea ”Martirii Neamului”.

Mănăstirea a fost întemeiată la 25 Februarie 1943, de către Episcopul Nicolae Colan de la Cluj, la inițiativa unui comitet format din 15 persoane din Baia de Arieș, în frunte cu profesorul Lazăr Chirilă.

Primul Stareț al mănăstirii a fost părintele Gherasim Bica(1944-1947), alături de care a viețuit timp de un an de zile și viitorul Mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania.

Mănăstirea Negraia-Pătrângeni (Alba)

Mănăstirea Negraia-Pătrângeni este o mănăstire ortodoxă din România situată în orașul Zlatna.

Poate nu întâmplător unul dintre altarele votive, în care sunt menționați cei mai înalți demnitari din administrația minelor de aur, se păstrează la Biserica M-tirii Negraia-Patrangeni. Altarul votiv cu capitel profilat, a cărui bază este înfiptă în pavajul bisericii, are un text în aparență șters, dar care poate fi citit fără dificultate, cu excepția numelui procuratorului.

Cereri Aug(usti) Sacr(um) (S)uriacus aug(usti n(ostri) disp(ensator) aura(rium) cum suis dedica(nte) A(ulo) Senec(io) Leontiano( ) v(iro) e(gregio) Proc(uratore) Il non(as) lan(uraius) Laeto II Et Cereale co(n) s(ulibus)

Traducere: (Zeiței) Ceres Augusta închinare, Suriasus (sclav) al augustului nostru (și) casier general al aurăriilor: aurariae Daciae, dispensator.

Mănăstirea Ponor (Alba)

În satul Ponor se află o mănăstire ortodoxă de călugări ce are hramurile Înălțarea Domnului și Sfântul Ierarh Nectarie și aparține de Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, Mitropolia Ardealului.

Din satul de reședință, se ajunge la mănăstire pe un drum nemodernizat de 4,75 km. Lăcașul are forma unei cetăți, având în centru biserica, iar în clădirea înconjurătoare paraclisul și trapeza, atelierele la parter și chiliile la mansardă[necesită citare]. Cu câțiva kilometri mai jos se află o mănăstire de călugărițe, soră cu cea principală.

Construcția mănăstirii a început în anul 2002, primind pentru paraclis hramul Sfântului Nectarie Taumaturgul (1846–1920), iar pentru biserica mare pe cel al Înălțării Domnului.

Mănăstirea Râmeț (Alba)

Mănăstirea Râmeț este o mănăstire din Comuna Râmeț, în județul Alba, monument istoric. Ansamblul este format din următoarele monumente: Biserica „Nașterea Precistei” și „Izvorul Tămăduirii” și fosta școală, azi muzeu.

Mănăstirea Râmeț este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania. Ridicată în Munții Trascăului, pe lîngă râul Geoagiului (dacica Germisara) într-un loc numit de mocani „Valea Mănăstirii”, bisericuța cu hramul Izvorul Tămăduirii poartă ascunse în zidurile-i firave nu puține taine. Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crișul Alb în 1377. Acest element face din lăcaș unul dintre puținele biserici românești de piatră databile, poate, în secolul XIII.

Mănăstirea și biserica s-au aflat sub protecția lui Matei Corvin, a voievodului Radu Vodă cel Mare, ca și a lui Mihai Viteazu, care a refăcut-o.

Mănăstirea Izbuc (Bihor)

Mănăstirea Izbuc, prima mănăstirea ortodoxă din Ardeal, este cunoscută, în primul rând, pentru izvorul unic în Europa. Se spune că apa, care ţâşneşte uneori dintre pietre, are puteri miraculoase.

Mănăstirea Izbuc din judeţul Bihor este situată la poalele munţilor Codru Moma, la aproximativ 100 de kilometri de Oradea, pe Drumul Naţional 76, spre Deva, într-un cadru feeric, de munte, încărcat de pioşenie. Aici îşi duc viaţa 20 de călugări şi călugăriţe.

Numele de Izbuc vine de la un izvor care se află lângă mănăstire şi care izbucneşte la anumite intervale – izbuc intermitent. Actuala mănăstire a fost construită între anii 1928-1930, si este o mănăstire de călugări.

Mănăstirea din Stâna de Vale (Bihor)

La facerea lumii, zeii au ales câteva locuri care să rămână în liniște și pace până la sfârșitul zilelor. Stâna de Vale este un astfel de loc și îți e mai mare dragul să stai câteva zile și să te relaxezi. Brazii, stâncile și râurile se combină perfect pentru o experiență de neuitat.

Pe acest tărâm al făgăduinței, s-a clădit un centru religios unde se adună mulți călători. Unii trag aici să înnopteze, alții să se roage sau să ceară îndrumare. Călugării sunt primitori și deschiși. Aceştia ajută pe oricine le cere ajutorul.

Mănăstirea „Sfântul Ilie” Băișoara (Cluj)

Mănăstirea Băişoara este una din acele mănăstiri care au fost construite după Revoluţia din 1989 când se simţea nevoia unor lăcaşuri de cult, având în vedere că regimul comunist era unul ateu. Se află sub administrarea satului cu acelaşi nume şi este amplasată în punctul numit “La Baie”.

Se poate ajunge la Mănăstirea Băişoara pe două drumuri. Unul porneşte din Turda şi trece prin localitatea Mihai Viteazu şi apoi în Băişoara, distanța fiind de aproximativ 30 de kilometri. Celălalt porneşte din Cluj-Napoca, pe şoseaua ce leagă oraşul de Oradea, şi se ajunge în comuna Floreşti, situată la 8 kilometri de reşedinţa judeţului Cluj. Din comuna Floreşti se face stânga, se trece prin Săvădisla Liţa şi apoi se ajunge la Băişoara, distanța fiind tot cam de 30 de kilometri.

Mănăstirea „Noua Mănăstire a Petridului” Cheile Turzii (Cluj)

Mănăstirea Cheile Turzii (numită și Noua Mănăstire a Petridului sau Mănăstirea Schimbarea la Față) este o mănăstire ortodoxă situată în apropierea satului Petreștii de Sus, județul Cluj. Aparține administrativ de comuna Petreștii de Jos.

Noua Mănăstire a Petridului a fost construită între anii 1998-2000, pe un teren viran pus la dispoziție de primărie. Este situată la 3,3 km sud-vest de Vechea Mănăstire a Petridului, distrusă după cel de al doilea război mondial.

Mănăstirea Râșca Transilvană (Cluj)

Manastirea Rasca Transilvana este situata in vecinatatea barajului de la Belis – Fantanele. Mai exact in zona Muntiilor Apuseni. Aceasta se afla la intalnirea drumurilor care unesc 3 judete: Cluj, Alba si Bihor.  

Lucrarile la acest lacas de cult au inceput in anul 2002, deci este o manastire relativ noua. In aceste conditii, putem spune ca Manastirea Rasca Transilvana este o manastire simbol situata chiar in inima Transilvaniei. Parintele staret al manastirii este Protosinghel Casian Ioana.

Obstea manastirii este compusa din 7 monarhi, care respecta cu strictete traditiile si obiceiurile unui astfel de asezamant. Hramul manastirii este in fiecare an pe data de 14 octombrie. Manastirea Rasca Transilvana mai este cunoscuta si sub denumirea de Manastirea Sfanta Cuvioasa Parascheva.

Pelerinajul la Manastirea Rasca Transilvana este recomandat tuturor celor care vor sa se regaseasca sau cei care vor sa caute anumite raspunsuri in ceea ce priveste credinta in Dumnezeu.

Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” Ciucea (Cluj)

Mănăstirea de maici „Nașterea Maicii Domnului” de la Ciucea se află pe domeniul familiei Goga, acolo unde se găsește Muzeul Memorial Octavian Goga. Mănăstirea a fost ctitorită de soții Goga, dar înfiinţată propriu-zis în anul 1939, la un an după trecerea la cele veșnice a poetului Octavian Goga. Atunci, soția sa, Veturia, s-a ocupat de aducerea și așezarea pe domeniul de la Ciucea a unei vechi bisericuțe de lemn din localitatea sălăjeană Gălpâia. Mănăstirea a funcționat până în 1945, când a fost închisă de regimul comunist.

Așezământul monahal actual a fost reînființat în 1994, cu purtarea de grijă a vrednicului de pomenire mitropolitul Bartolomeu, și o are ca stareță pe Maica Inocentia Filip, iar ca duhovnic pe părintele Ioan Gânscă, un ucenic apropiat al părintelui Teofil Părăian de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Pe lângă bisericuța veche, mănăstirea mai are un paraclis interior, unde se slujește pe timp de iarnă, un atelier de croitorie și de broderie, unde maicile croiesc veșmintele preoțești.

Mănăstirea Crișan (Hunedoara)

Manastirea Crisan, cunoscuta si sub denumirea de Manastirea Vaca, este o manastire ortodoxa situata in satul Crisan al comunei Ribita, judetul Hunedoara. Manastirea cu obste de calugari, intemeiata in secolul al XVI-lea, este situata la o distanta de aproximativ 7 km nord de Brad si la 46 km nord de Deva.

Ansamblul monahal este situat pe deal, cu diferenta de nivel, si de aceea a fost necesar pentru constructia cladirilor sa se sparga si sa se niveleze malul dealului. Manastirea este o marturie a ortodoxiei romanesti pe atat de zbuciumatul pamant al Transilvaniei Ortodoxe. Biserica manastirii poarta hramul „Nasterea Maicii Domnului”.