Marmura din Munții Poiana Ruscă, folosită de la Sarmizegetusa, la construcții în Hong Kong sau Singapore
Munții Poiana Ruscă din județul Hunedoara nu înseamnă doar păduri întinse, ci și resurse subterane valoroase, printre care marmura ocupă un loc de seamă. Carierele de marmură deschise aici au o istorie îndelungată, iar unele dintre ele au contribuit chiar la construcția primelor orașe din Dacia romană.
Marmura din Bucova, folosită la Sarmizegetusa Romană
Una dintre cele mai vechi exploatări de marmură din Munții Poiana Ruscă a funcționat la Bucova, un sat situat la Porțile de Fier ale Transilvaniei, în apropiere de Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Marmura gri-albăstruie extrasă de aici a fost folosită la edificiile și monumentele orașului roman, primul oraș înființat de romani în Dacia.
Relieful cu zeul Mithras, păstrat astăzi la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, este o dovadă a utilizării marmurei din Bucova în atelierele antice. Extragerea marmurei a fost reluată în anii ’70, în subteran, însă activitatea a fost întreruptă în anii ’80 din cauza dificultăților tehnologice.
Rușchița – marmura care a cucerit lumea
Cea mai cunoscută carieră de marmură din Munții Poiana Ruscă rămâne însă cea de la Rușchița, situată la granița dintre județele Hunedoara și Caraș-Severin. Marmura de Rușchița a început să fie exploatată intens la sfârșitul secolului XIX și a devenit renumită internațional datorită nuanțelor sale variate, de la alb la roz și roșiatic.
Blocurile uriașe de marmură extrase de aici au fost folosite în marile proiecte internaționale de construcții din ultimele decenii: Kowloon Station (Hong Kong), Ardmore Park (Singapore), Marunouchi Center (Japonia) și multe altele. Spre deosebire de fostele exploatări miniere de fier din zonă, cariera de marmură de la Rușchița continuă să funcționeze, oferind locuri de muncă pentru localnici și susținând economia regiunii.
Alun – satul cu case de marmură
În Ținutul Pădurenilor, cariera de marmură de la Alun are o poveste aparte. Deschisă în secolul XIX, exploatarea a fost dezvoltată de o familie de italieni și a devenit una dintre cele mai productive din regiune. Marmura de Alun, cu nuanțe mai fine și tente brun-roșiatice, a fost folosită inclusiv la construcția Casei Poporului din București și la vila familiei Ceaușescu din cartierul Primăverii.
Localnicii din Alun și-au construit casele, biserica și gospodăriile din marmura extrasă aici. În anii ’90, cariera a intrat în conservare, iar satul s-a depopulat treptat, rămânând astăzi un punct de atracție turistică datorită peisajului său spectaculos.
O resursă care a scris istorie
De-a lungul secolelor, marmura din Munții Poiana Ruscă a fost martora schimbărilor istorice și a contribuit la construcția unor obiective de patrimoniu național și internațional. De la templele și amfiteatrele romanilor, până la palate moderne și clădiri simbol, această resursă naturală a făcut din Poiana Ruscă un loc unic în peisajul geologic și istoric al României.
