Comoara uriașă a lui Decebal, adevăr istoric sau legendă? „Decebal a deviat cursul râului, a făcut o excavație în albia acestuia și a aruncat acolo o mare cantitate de argint și aur”
Una dintre cele mai fascinante povești din istoria antică a Daciei o reprezintă legenda tezaurului regelui Decebal, cel care a condus poporul dac în faimoasele războaie cu Imperiul Roman. Potrivit surselor antice, dar și tradițiilor populare transmise pe aceste meleaguri, Decebal ar fi ascuns o comoară fabuloasă înainte de cucerirea Daciei de către romani.
Conform istoricului roman Cassius Dio, după înfrângerea în cel de-al doilea război daco-roman, Decebal ar fi ordonat devierea cursului unui râu, identificat de cercetători cu râul Sargeţia (astăzi Strei), pentru a îngropa acolo o parte din vistieria sa. Artefactele ar fi inclus „o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase”, iar locul ascunzişului ar fi fost apoi acoperit cu pietre şi pământ înainte ca apele să fie readuse în albia naturală.
„Comorile lui Decebal au fost descoperite, deşi erau ascunse sub râul Sargeţia, care curgea pe lângă palatul său. Cu ajutorul unor prizonieri, Decebal a deviat cursul râului, a făcut o excavație în albia acestuia și a aruncat acolo o mare cantitate de argint și aur și alte lucruri de mare valoare… iar apoi a readus râul în cursul său.” — relata Cassius Dio, unul dintre puţinii istorici antici care menţionează existenţa comoarei.
Însă cercetările moderne și interpretările istoricilor sugerează că povestea lui Cassius Dio este, cel mai probabil, o legendă transmisă prin surse vechi, adaptată și multiplicată de tradiţiile orale și scrierile ulterioare. Potrivit specialiștilor, relatarea lui Dio preia un mit mai vechi despre ascunderea comorilor în albia unui râu într-o zonă geografică diferită, pe valea superioară a râului Vardar, în Macedonia antică, în secolul al IV-lea î.Hr., poveste transmisă apoi în literatura latină și aplicată ulterior pe teritoriul Daciei.
Legenda comorii lui Decebal a dat naștere și altor relatări istorice despre descoperiri asemănătoare în Hunedoara, însă acestea se referă mai degrabă la comori dacice găsite întâmplător în secolele următoare. De exemplu, în secolul al XVI-lea, pescari ar fi descoperit în apele Streiului piese de aur strălucitoare ce ar fi provenit dintr-un tezaur antic, iar în alte perioade istorice au apărut relatări despre descoperiri accidentale de monede sau obiecte din aur în apropierea siturilor dacice, cum ar fi Sarmizegetusa Regia.
În ciuda fascinației pe care o stârnește această legendă, nu există dovezi arheologice concludente care să confirme existența unei comori uriașe a lui Decebal ascunse în mod deliberat înainte de cucerirea romană. Descoperirile recente și siturile arheologice din Munţii Orăştiei oferă informații valoroase despre viața și civilizația dacilor, însă comoara propriu-zisă descrisă de sursele antice rămâne în sfera mitului.
Legenda comorii lui Decebal continuă să captiveze imaginația cercetătorilor și pasionaților de istorie, fiind mai degrabă un simbol al bogăției și misterelor lumii dacice decât o realitate confirmată de descoperiri științifice.
