Facturile la gaze cresc cu până la 30% în 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut
Românii se confruntă cu facturi mai mari la gaze naturale în această iarnă, arată o analiză a Asociația Energia Inteligentă citată de Agerpres. Conform datelor publicate, în ianuarie 2026 facturile pentru consumatorii casnici vor fi cu „până la 30% mai mari decât în ianuarie 2025”, o creștere influențată de mai mulți factori simultan.
„România a intrat din nou în aceeași muncă a iernii în care frigul nu mai este doar o senzație, ci devine un cost. Un cost care se vede clar în apartamente, în case și, mai ales, în facturi”, explică președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Potrivit aceleiași analize, consumul de gaze naturale în România, de către cei racordați la sistemele de distribuție (predominant consumatori casnici), a crescut cu 18% în ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025, ceea ce a dus la o presiune suplimentară asupra facturilor. Chiar dacă cantitățile de gaze din depozitele de înmagazinare au urcat cu 11%, consumul în exces a fost acoperit în mare parte prin importuri, unde prețurile au fost și ele mai ridicate.
„De precizat că în luna ianuarie 2025 eram net exportatori de gaze”, subliniază Chisăliță, evidențiind schimbarea semnificativă de pe piața energetică. În plus, gazele din import, folosite pentru a acoperi consumul în timpul gerului, au venit cu prețuri semnificativ mai mari decât cele stabilite administrativ pentru gazele interne. În unele cazuri, prețurile de import au depășit cu până la 83% nivelul prețului reglementat.
Analiza arată că majorarea facturilor se explică atât prin consumul mai ridicat, estimat să contribuie cu aproximativ 20%, cât și prin creșterea costului gazelor scumpe achiziționate din import. „Pentru mulți români, încălzirea nu mai este un confort, ci o alegere între «să fie cald» și «să mai rămână bani»”, afirmă specialistul.
Chisăliță atrage atenția și asupra faptului că dincolo de prețurile de achiziție, comportamentul consumatorilor influențează semnificativ factura: „Gerul va intra în pereți, în ferestre, în colțurile reci ale apartamentelor vechi și obligă centrala să muncească dublu. Și aici e marea problemă. Când frigul devine mai intens, nu se schimbă doar temperatura de afară – se schimbă și comportamentul din casă.”
În locuințele bine izolate, creșterea facturii poate fi de ordinul a câtorva zeci de lei, dar în locuințele neizolate sau case situația poate fi mult mai dureroasă, cu diferențe de 200 – 400 de lei în plus în aceeași lună de iarnă.
Expertul mai trage un semnal de alarmă asupra faptului că România funcționează „după o loterie termică”: „Cine are un apartament în bloc izolat… devine «norocos». Cine stă la colț… plătește nu doar gazul, ci și toate greșelile vechi de construcție și întreținere.” În final, el arată că răspunsul la această problemă nu va veni doar din discuții despre plafoane sau mecanisme de piață, ci din investiții reale în eficiență energetică, reabilitări termice și educația consumului.
