Secretele Retezatului, teritoriul sălbatic din inima României, interzis de comuniști și sovietici în anii `50. Ce se ascundea acolo?
foto: Discover Hunedoara
Un teritoriu de aproape 2.000 de hectare din Parcul Național Retezat a rămas complet interzis turiștilor încă din anul 1955, când autoritățile au decis ca această zonă să fie lăsată neatinsă de intervenția umană. Este vorba despre Rezervația Științifică Gemenele, considerată cel mai sălbatic și mai puțin călcat de oameni teritoriu al Retezatului.
Zona a intrat atunci în administrarea Academia Română, în baza unui acord cu Ministerul Agriculturii, măsura fiind luată pentru a proteja pădurile virgine și multitudinea de specii rare de plante care se dezvoltau aici în mod natural. Accesul publicului a fost restricționat sever, iar pășunatul și exploatările forestiere au fost complet interzise.
De-a lungul ultimelor decenii, doar câteva zeci de persoane au ajuns în interiorul rezervației, exclusiv cu aprobarea unei comisii speciale pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române. Rezervația se întinde în zona centrală a masivului și este înconjurată de o amplă zonă tampon de peste 11.000 de hectare de păduri, delimitată tot în anii ’50, menită să ofere un plus de protecție ecosistemelor fragile.
Diferențele dintre rezervația strict protejată și zonele accesibile din parc sunt evidente. Geograful Nae Popescu observa în Monografia Retezatului că vegetația forestieră și cea a golurilor alpine din Rezervația Gemenele au rămas intacte sau aproape intacte, în timp ce în zonele tampon intervenția omului și turismul au dus la degradări vizibile ale florei și faunei.
Potrivit reprezentanților Parcului Național Retezat, în rezervație este aplicat un regim strict de protecție, fiind permise doar activitățile științifice autorizate. Aici se dezvoltă liber multe dintre cele 1.190 de specii de plante superioare identificate în Retezat, într-un habitat natural nealterat. Turismul, camparea, focul, culegerea plantelor, vânătoarea, pescuitul sau deschiderea de trasee sunt strict interzise, iar cei care pătrund ilegal riscă amenzi drastice.
Limitele Rezervației Științifice Gemenele au fost stabilite în 1955 și urmăresc un traseu complex, de la Gura Zlata și Valea Zlătuii, până la vârfuri emblematice precum Retezat, Bucura, Judele, Bârlea sau Zănoaga, revenind apoi pe cursul pârâului Turcului. În centrul rezervației, la altitudinea de 1.770 de metri, Academia Română a construit în anii ’50 o stație de cercetare, utilizată pentru studierea proceselor naturale neinfluențate de om.
Cabana Gemenele, alături de cabanele Rotonda, Pietrele și Gura Zlata, se află în administrarea Academiei Române. În trecut, instituția a fost sancționată pentru lipsa pazei corespunzătoare a acestor obiective. Totuși, rolul științific al rezervației rămâne esențial: specialiști români și străini, dar și studenți la biologie, geografie, geologie sau silvicultură, au acces limitat pentru cercetare și practică de specialitate.
De-a lungul timpului, chiar și această zonă strict protejată a fost afectată punctual de intervenții umane. Pentru combaterea unor atacuri de insecte, au fost tăiate anumite suprafețe de pădure, iar în anii ’70–’80, lucrările hidroenergetice ale amenajării Râul Mare – Retezat au dus la săparea a peste 30 de kilometri de galerii sub masiv, inclusiv sub Rezervația Gemenele, pentru devierea cursurilor de apă către lacul de acumulare Gura Apelor.
În prezent, Parcul Național Retezat, prima rezervație naturală înființată în România, se întinde pe aproape 40.000 de hectare, jumătate din suprafață fiind acoperită de păduri. Masivul este renumit pentru vârfurile sale de peste 2.500 de metri, pentru lacurile glaciare spectaculoase și pentru fauna bogată, care include prădători mari precum ursul, lupul și râsul, dar și peste 185 de specii de păsări. În acest peisaj unic, Rezervația Științifică Gemenele rămâne un sanctuar al naturii pure, un loc unde timpul pare să fi stat în loc.
